O scurtă istorie: 20 de ani de la aderarea la NATO și de la așezarea României sub umbrela de securitate și apărare a celei mai puternice alianțe politico-militare

România celebrează vineri, 29 martie, 20 ani de la aderarea sa la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, alianța politico-militară care aniversează la 4 aprilie 75 ani de la înființare și de la debutul construcției unității transatlantice. Aniversată, potrivit legislației naționale, în prima duminică a lunii aprilie din fiecare an, apartenența României la umbrela de securitate euro-atlantică a devenit realitate la 29 martie 2004 prin depunerea instrumentelor de ratificare la depozitarul Tratatului Nord-Atlantic – Guvernul Statelor Unite -, iar la 2 aprilie 2004 a avut loc ceremonia de arborare a drapelului României la sediul NATO, alături de cele ale altor șase state din regiunea Europei de Est – Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia și Slovenia. De atunci, doar alte șase state au mai aderat la Alianță, Albania și Croația în 2009, Muntenegru în 2017, Macedonia de Nord în 2020, Finlanda în 2023 și Suedia în 2024.

În 2024, această aniversare coincide cu cea mai amplă transformare de doctrină strategică și de resetare a posturii militare a Alianței Nord-Atlantice de la finalul Războiului Rece. Decizia și acțiunea din zorii zilei de 24 februarie 2022 a Federației Ruse de a ataca militar Ucraina – fiind pentru prima dată după cel de-al Doilea Război Mondial când un stat suveran invadează alt stat suveran în Europa – a modificat iremediabil mediul de securitate din Europa, declanșând extinderea Alianței Nord-Atlantice, prin cooptarea Finlandei și Suediei, țări nealiniate strategic sau neutre anterior și a căror aderare la NATO a dublat granița euro-atlantică cu Rusia, a extins numărul membrilor Alianței la 32, a transformat Marea Baltică într-un lac NATO, asigurând o continuitate a flancului estic, de la nord din Oceanul Arctic până în sudul acestui flanc în Marea Neagră.

Agresiunea militară a Rusiei împotriva statului vecin a fost întâmpinată, din perspectiva NATO, cu decizii și acțiuni imediate de descurajare și apărare cu implicații directe asupra României.

Astfel, la 20 ani de la aderarea României la NATO și după 25 luni de război la porțile României și la Marea Neagră, și deci ale flancului estic al Alianței, țării noastre i-au fost reconfirmate beneficiile, umbrela și garanțiile de securitate. În același timp, în plin proces de reînnoire a conducerii Alianței, după un deceniu cu Jens Stoltenberg la timonă, al doilea cel mai longeviv secretar general din istoria NATO, președintele Klaus Iohannis și-a anunțat candidatura pentru această funcție, având posibilitatea de a deveni primul est-european secretar general al NATO și primul președinte al unei țări aliate care ar putea fi numit în această funcție. Toți secretarii general al Alianței de până acum au fost prim-miniștri, miniștri de externe și miniștri ai apărării în țările membre.

Două decenii de la aderarea la NATO plasează România în topul țărilor aliate ai căror cetățeni au cea mai mare încredere în Alianță. La 20 de ani de la aderare, 82% dintre români ar vota ca România să rămână membru NATO, iar Peste 80% susțin ca America și Europa să lucreze împreună pentru securitatea euro-atlantică.

Umbrela de securitate euro-atlantică asupra României a fost resimțită constant în toți acești ani. În prima lună de la declanșarea acestui conflict, NATO a activat planurile de apărare pentru România și pentru țările de pe flancul estic, a dislocat în premieră istorică Forța sa de Reacție Rapidă pe teritoriul țării noastre, a hotărât înființarea unui grup de luptă în România, în timp ce prezența militară aliată și americană a fost ridicată imediat la 3.300 de soldați provenind din SUA, Franța, Germania, Italia și Belgia, cu efective anunțate a fi mobilizate din Marea Britanie și Canada, 22 de avioane de luptă – opt italiene, opt germane și șase americane – apărau spațiul aerian al României, portavionul francez Charles de Gaulle a fost poziționat în Marea Mediterană mai aproape de România, în timp ce forțele aeriene britanice și canadiene pregăteau desfășurări aeriene. La doi ani de la începutului războiului rus în Ucraina vecină, România găzduiește aproximativ 5.000 de militari americani și peste 1.000 de militari de militari aliați din Franța, Belgia, Olanda, Luxemburg, Portugalia sau Polonia. Conform deciziilor summitului NATO de la Vilnius din 2023, grupul de luptă NATO din România condus de Franța va fi ridicat, în 2025, la nivel de brigadă, de la 1.500 la 4.000 de militari aliați.

Înțelegându-și rolul de furnizor de securitate și că apărarea începe de acasă, România a hotărât majorarea bugetului său militar cu 25%, de la 2% din PIB la 2,5% din PIB, și a decis să își intensifice contribuțiile militare la grupul de luptă din Polonia și prezența aeriană în sprijinul republicilor baltice, detașamentul “Carpathian Vipers”, constând în patru avioane F-16 ale Forțelor Aeriene Române și 100 de militari, a fost dislocate în Lituania pentru misiuni de poliție aeriană NATO în țările baltice. Mai mult, conform unei decizii luate în marja summitului de la Vilnius din 2023, România s-a alăturat proiectului demarat de Olanda și Danemarca și găzduiește, pe teritoriul său, primul Centru European F-16 de instruire a piloților pentru aceste avioane de luptă, inclusiv piloți ucraineni.

În acest răstimp de doi ani de la debutul războiului Rusiei împotriva Ucrainei, deciziile și acțiunile luate au fost multiplicate. Deși România a ratat ținta de a cheltui 2,5% din PIB pentru apărare în anul precedent, conform raportului anual al NATOțara noastră găzduiește trei structuri de comandă aliate, un grup de luptă, un sistem antirachetă și misiuni de poliție aeriană și a reușit să investească anual minim 20% din bugetul militar pentru înzestrare, un alt obiectiv important al NATO. Același raport conține un sondaj care arată că majoritatea cetățenilor aliați (78%) consideră că cheltuielile pentru apărare ar trebui fie menținute la nivelul actual, fie majorate, comparativ cu anul 2021 (70%), România situându-se peste media NATO, la 78%.

În prezent, România este dintre națiunile aliate de pe flancul estic cu cea mai puternică prezență militară și de comandă aliată. 

Prezența militară a NATO pe flancul estic cuprinde opt grupuri de luptă cu misiunea de a consolida postura NATO de descurajare și apărare în Bulgaria, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România și Slovacia. Grupul de luptă al NATO din România a fost înființat oficial la data de 1 mai 2022, fiind format din militari francezi, olandezi, belgieni, luxemburghezi și români. Conducerea este asigurată de forța franceză care a condus și Forța de Reacție Rapidă a NATO pentru anul precedent, iar armata franceză a instalat în România și un sistem de apărare MAMBA.

De asemenea, pe flancul estic al Alianței sunt amplasate șapte structuri de comandă și control, trei fiind în România (Comandamentul Corpului Multinațional de Sud-Est de la Sibiu, Comandamentul Multinațional de Divizie Sud-Est de la București și Brigada Multinațională de la Craiova), două în Polonia și câte unul în Letonia și Ungaria.

România găzduiește și o Unitate NATO de Integrare a Forțelor, sistemul antirachetă al Alianței de la Deveselu și misiuni de poliție aeriană ale NATO, în timp ce Baza Aeriană 57 Mihail Kogălniceanu este pregătită, prin investiții naționale, americane și aliate, să devină în următorul deceniu cea mai mare bază NATO din estul Europei.

De asemenea, România a fost în 2022 și 2023 în centrul transformărilor fără precedent în acest secol ale posturii de securitate și apărare a NATO în Europa, prin deciziile luate la summitul aliat de la Madrid, de la adoptarea Conceptului Strategic, document cardinal care tratează Rusia drept o amenințare și recunoaște importanța strategică a Mării Negre, la decizia de creștere a efectivelor forței de reacție rapidă a Alianței și de ridicare a grupurilor de luptă de pe flancul estic la nivel de brigadă dacă situația o impune. Totodată, liderii din 22 țări NATO, inclusiv România, au lansat primul Fond de Inovare al Alianței, iar România va găzdui două centre de testare ale Acceleratorului menit să păstreze supremația tehnologică NATO. În 2023, reuniți în capitala Lituaniei, la Vilnius, pe flancul estic, la 150 de kilometri de Rusia, liderii celor 31 de state membre ale NATO au adoptat cele mai cuprinzătoare planuri de apărare regională de la sfârșitul Războiului Rece, fapt consemnat în declarația finală a summitului. Cele trei planuri de ultimă generație, dintre care unul pentru Marea Mediterană și Marea Neagră, concepute pentru a contracara cele două amenințări principale ale Alianței – Rusia și terorismul, prevăd 300.000 de soldați la nivel de pregătire ridicat, inclusiv o putere de luptă aeriană și navală substanțială. În premieră, aceste planuri regionale, inclusiv cel pentru Marea Neagră, vor fi puse în aplicare la nivel de scenariu în cadrul exercițiului Steadfast Defender 2024, unde 90.000 de soldați aliați se vor antrena în toată Europa, inclusiv în România.

În 2022, România a punctat la capitolul diplomatic în cadrul NATO, jucând un rol în flexibilizarea poziției Turciei, care a acceptat ca Finlanda și Suedia să fie invitate pentru aderarea la NATO și a găzduit, în noiembrie 2022, la București, reuniunea miniștrilor de externe din țările NATO, prima astfel de întrunire politică la nivel diplomatic între aliați după summitul de la Madrid și prima de pe flancul estic după ce Rusia a invadat Ucraina.

În 2023, România a repurtat un alt succes major prin decizia Congresului american ca SUA să elaboreze prima sa strategie pentru regiunea Mării Negre, precum și unul la nivel aliat, obținând o susținere politică în premieră pentru Republica Moldova în declarația unui summit NATO, cel de la Vilnius, document în care aliații au stabilit că sprijină ferm “integrarea țării în UE” și dreptul acesteia de a-și decide “propriul curs al politicii externe”.

Cei 20 de ani scurși de la așezarea României la masa septuagenarei familii euro-atlantice trebuie, de asemenea, reflectați și într-o asumare cronologică a evoluțiilor și a traseului pe care le-a parcurs și înregistrat țara noastră în acest deceniu și jumătate

26 martie 2003 – Ministrul român al afacerilor externe participă, la Bruxelles, la Ceremonia de semnare a protocoalelor de aderare. Detalii aici;

8 mai 2003 – Ratificarea protocoalelor de aderare de către Congresul SUA. Detalii aici;

26 februarie 2004 – Adoptarea de către Parlamentul României, cu unanimitate de voturi, a legii de aderare la Tratatul Atlanticului de Nord;

1 martie 2004 – Promulgarea legii de aderare la Tratatul Atlanticului de Nord de către președintele Ion Iliescu;

4 martie 2004 – Semnarea de către președintele Ion Iliescu a instrumentului de aderare a României la Tratatul Atlanticului de Nord;

29 martie 2004 – Depunerea de către prim-ministrul Adrian Năstase a instrumentului de aderare a României la Tratatul Atlanticului de Nord, Washington, SUA;

© NATO

2 aprilie 2004 – Ceremonia înălţării drapelelor de stat ale României şi celorlalţi 6 noi aliaţi (Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia și Slovenia) la Cartierul General al NATO, Bruxelles. Detalii aiciaici şi aici;

© NATO

© NATO

28-29 iunie 2004 – Are loc Summitul NATO de la Istanbul, prima reuniune decizională aliată la care a participat și România în calitate de stat membru. România a fost menționată în Comunicatul final în calitate de stat membru care s-a alăturat Alianței în ”cel mai puternic val de extindere din istoria Alianței”. Detalii aici;

13 octombrie 2004 – România găzduiește o reuniune informală a miniştrilor apărării din statele membre NATO la Poiana Braşov. Detalii aici;

© NATO

22 februarie 2005 – Are loc Summitul NATO de la Cartierul General al Alianţei, Bruxelles, prilej cu care este reafirmată unitatea transatlantică și a valorilor comune. Detalii aici;

28-29 noiembrie 2006 – Are loc Summitul NATO de la Riga, unde aliații au salutat inițiativele de consolidare a cooperării, securității și stabilității în regiunea Mării Negre, o zonă de interes major pentru România și în raport cu care deciziile NATO au evoluat. Detalii aici;

© NATO

2-4 aprilie 2008 – România înregistrează un succes politic important la nivel aliat prin găzduirea Summit-ul NATO de la Bucureşti. Summit-ul a fost un eveniment unic nu doar pentru România ci şi pentru NATO. A fost cel mai mare Summit al Alianţei, atât ca număr de participanţi (peste 6500), cât şi ca formate. Summit-ul de la București, organizat la Palatul Parlamentului, a reprezentat atunci primul și singurul summit aliat la care Rusia a participat prin președintele Vladimir Putin. Totodată, reuniunea liderilor țărilor NATO, la acel moment 26 de state membre, a reprezentat și ultimul summit la care a luat parte președintele american, George W. Bush. Dintre liderii NATO care au participat la summitul din 2008 singurul care se află și în prezent în funcție este cancelarul german Angela Merkel. Şefii de state şi de guverne au aprobat atunci patru documente publice: 1) Declaraţia de la Bucureşti; 2) Declaraţia comună NATO-Ucraina; 3) Viziunea strategică a ISAF; 4) Declaraţia Consiliului NATO-RusiaÎn fapt, principalele teme abordate au fost situația din Afganistan în contextul în care NATO desfășura misiunea ISAF, precursoarea Resolute Support Mission, extinderea Alianței, un subiect delicat și cu influențe asupra relației NATO cu Rusia, dar și sistemul de apărare antirachetă. La patru luni distanță de la acel summit în care aliații au recunoscut aspirațiile euro-atlantice ale Ucrainei și Georgiei, în pofida dorinței președintelui american George W. Bush de a face mai mult și a oferi un parcurs pentru aderare la NATO, a izbucnit războiul ruso-georgian la capătul căruia Osetia de Sud și Abhazia au devenit provincii separatiste susținute de Federația Rusă. Ulterior, la șase ani distanță, un conflict similar a izbucnit și în estul Ucrainei, Rusia blocând parcursul european și euro-atlantic al Kiev-ului, reușind să destabilizeze vecinătatea estică a Uniunii Europene și a NATO, inclusiv prin anexarea ilegală a Crimeei. Referitor la extinderea la NATO, la summitul de la București aliații au decis să amâne invitația pentru aderarea Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei în contextul disputei cu Grecia privind privind denumirea statală, conflict diplomatic care și-a găsit soluționarea în 2018, prin Acordul de la Prespa, iar la 6 februarie 2019, noua Republică a Macedoniei de Nord a semnat protocolul de aderare la NATO.

3-4 aprilie 2009 – Are loc Summitul aniversar al NATO de la Strasbourg / Kehl, reuniunea ocazionată de aniversarea a 60 de ani de la înființarea NATO. Detalii aici;

19-20 noiembrie 2010 – Are loc Summit-ul NATO de la Lisabona, unde țările aliate au adoptat un nou Concept Strategic pentru zece ani, vizând abordarea Alianței în trei dimensiuni esențiale: apărare colectivă, gestionare a crizelor și cooperare prin securitate. În acel context, România a pledat, între altele, pentru reafirmarea apărării colective şi Articolului 5 drept responsabilităţi centrale ale NATO, acordarea atenţiei necesare pentru menţinerea principiilor indivizibilităţii securităţii Aliaţilor, respectiv solidarităţii şi coeziunii Aliate, întărirea rolului NATO ca forum de consultare transatlantică, în conformitate cu Articolul 4 al Tratatului de la Washington și confirmarea apărării antirachetă drept misiune strategică a Alianţei Nord-Atlantice. Detalii aici;

10 octombrie 2011 – România găzduiește, pentru prima oară în calitate de stat membru, reuniunea Adunării Parlamentare a NATO. O astfel de reuniune mai fusese găzduită în 1997. Detalii aici;

20-21 mai 2012 – Are loc Summitul NATO de la Chicago, context în care țările aliate au adoptat o Declarație vizând capabilitățile de apărare ale NATO și dezvoltarea lor până în 2020. Această declarație a jucat rolul de catalizator politic pentru viitorul sistem antirachetă al NATO din Europa prin lansarea unui pas inițial pentru înființarea acestui sistem. Deciziile privind sistemul antirachetă de la Chicago au apărut în contextul Declarației Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI între România și SUA, semnat de președinții Traian Băsescu și Barack Obama la 13 septembrie 2011, care conține acordul privind amplasarea în România a elementelor sistemului din Europa al Statelor Unite de apărare împotriva rachetelor. Acordul separat privind scutul antirachetă a fost semnat de secretarul de Stat Hillary Clinton și ministrul de Externe Teodor Baconschi. Detalii aici și aici.

© Calea Europeană

4-5 septembrie 2014 – Are loc Summitul NATO din Ţara Galilor, Marea Britanie, aceasta fiind o întrunire de readaptare și asigurare majoră a aliaților ca urmare a anexării ilegale a peninsulei Crimeea de către Rusia, a destabilizării estului Ucrainei și a suspendării cooperării și dialogului dintre NATO și Federația Rusă. În contextul de securitate delicat generat de agresiunea Rusiei, Summitul din Țara Galilor s-a materializat în decizii de securitate esențiale pentru ceea ce a devenit flancul estic al Alianței – format din Polonia, țările baltice, România și Bulgaria. În privința României, Poloniei și țărilor baltice a fost adoptat câte un plan de contingență care conține acțiunile concrete pe care statele respective și aliații le vor întreprinde în cazul în care intră în război. Tot în sfera deciziilor de asigurare și adaptare a Alianței la provocările momentului, aliații au aprobat un Plan de Acțiune Rapidă care, în cazul României, prevede înființarea unei Unități NATO de Integrare a Forțelor și a unui Comandament Multinațional de Divizie Sud-Est. Planul de Acțiune Rapidă cuprinde o serie de măsuri de apărare colectivă printre care mărirea forțelor de reacție NATO (NATO Response Force – NRF) la aproximativ 40.000 de militari. De asemenea, s-a hotărât ca în cadrul NRF să fie creată o forță de reacție rapidă (Very High Readiness Joint Task Force – VJTF) de aproximativ 5000 de militari capabilă să intervină în timp foarte scurt în cazul unei crize.Declarația finală a Summitului a marcat și o schimbare de paradigmă în ce privește regiunea Mării Negre, o prioritate pentru securitatea României. Potrivit textului, aliații din NATO și-au luat angajamentul de a sprijini ”eforturile regionale ale statelor riverane la Marea Neagră de a asigura stabilitatea și securitatea”. La Summitul din Țara Galilor, aliații din NATO și-au luat angajamentul de a aloca cel puțin 2% din PIB/ anual pentru bugetul Apărării și au convenit să atingă acest nivel progresiv, cel târziu până în 2024. Detalii aici;

© Administrația Prezidențială

2 iulie 2015 – A avut loc inaugurarea de către președintele Klaus Iohannis și de către secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a comandamentului NATO Force Integration Unit (NFIU), înființată ca răspuns al NATO la schimbările din mediul de securitate și a amenințărilor venite din est și sud. Misiunea acestui comandament este de a coordona dislocarea rapidă a forțelor NATO cu un nivel de reacție foarte ridicat (VJTF) aflate pe teritoriul României. În cooperare cu țara gazdă, România, NFIU va identifica nevoile logistice și de transport ale acestor forțe astfel încat dislocarea în regiune să se poată executa, la nevoie, în timp foarte scurt. NFIU este o prezență permanentă a Alianței pe teritoriul României dar nu este o bază militară, scopul acestui comandament este de a asigura o legatură între forțele Alianței și România. NFIU a atins nivelul de Capabilitate Finală în iunie 2016, înaintea Summit-ului NATO de la Varșovia. NFIU România are în compunere ofițeri, maiștrii militari și subofițeri specialiști din 12 țări contributoare: Albania, Bulgaria, Germania, Grecia, Marea Britanie, Polonia, Spania, Portugalia, România, Statele Unite Ale Americii, Turcia, Ungaria. Detalii aici;

1 septembrie 2015 – 22 martie 2018 – La 1 septembrie 2015, din ordinul Ministrului Apărării Naționale al României, a avut loc transformarea Diviziei 1 Infanterie „DACICA” în Comandamentul Multinațional de Divizie Sud-Est. La 1 decembrie 2015, a avut loc ceremonia de activare a comandamentului, eveniment care a reprezentat integrarea oficială a HQ MND-SE în structura de forțe NATO (NFS) pe baza implementării Planului de Acțiune pentru Ridicarea Capacității de Reacție a Alianței (RAP), stabilit în cadrul Summit-ului din Țara Galilor, 2014. La 1 Iulie 2016, la sediul comandamentului s-a desfășurat ceremonia de declarare a Capabilității Inițiale a HQ MND-SE. La 22 martie 2018, a avut loc ceremonia de declarare a Capabilității Operaționale Finale a HQ MND-SE, la Centrul Național de Instruire Întrunită de la Cincu. Aflat sub conducerea Comandamentului Forțelor Întrunite de la Napoli (JFCNP), Comandamentul Multinațional de Divizie Sud-Est este în măsură, începând din 22 martie 2018, să asigure comanda și controlul unei operații NATO de tip Articol 5 – Apărare Colectivă, pentru a contribui în acest fel la consolidarea Flancului Sud-Estic al Alianței, la securitatea teritoriului și populației statelor membre. În cadrul comandamentului multinațional își desfășoară activitatea ofițeri, maiștrii militari și subofițeri specialiști din 14 țări contributoare: Albania, Bulgaria, Canada, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Polonia, Portugalia, Spania, Slovacia, Turcia, Marea Britanie și Statele Unite Ale Americii, plus România, care și-a asumat rolul de națiune cadru. Detalii aici;

12 mai 2016 – Vizita secretarului general NATO Jens Stoltenberg în România, cu prilejul inaugurării facilității de apărare antirachetă Aegis Ashore de la Deveselu. Scutul antirachetă de la Deveselu este rezultatul unui acord bilateral România-SUA, semnat în cadrul Parteneriatului Strategic pentru Secolul XXI. La Summitul NATO de la Varșovia din luna iulie a aceluiași an, sistemul de la Deveselu a trecut sub comandă aliată. Detalii aici;

© Administrația Prezidențială

8-9 iulie 2016 – Are loc Summitul NATO de la Varșovia, considerată la momentul respectiv cea mai importantă reuniune decizională aliată de la finalul Războiului Rece. Reuniunea șefilor de stat și de guvern euro-atlantici din capitala Poloniei a reprezentat pentru România adoptarea unor măsuri de apărare și descurajare în fața potențialelor amenințări, aliații hotărând implementarea unei prezențe înaintate adaptate în dimensiunea sudică a flancului estic. În acest sens, aliații din NATO au decis, în ce privește România, 1) o prezenţă aliată înaintată adaptată constând din Brigada multinaţională şi Iniţiativa de Instruire Intensificată, respectiv decizia privind elaborarea de opţiuni pentru consolidarea prezenţei maritime şi aeriene aliate în sudul Flancului Estic; 2) un nou nivel în ce priveşte planificarea apărării pentru România în cadrul NATO, adică dezvoltarea planului de contingenţă obţinut în contextul Summitului anterior; și 3) declararea capacităţii operaţionale iniţiale a sistemului antirachetă al NATO, elementul esenţial ale acestui progres fiind integrarea facilităţii de la Deveselu în sistemul NATO. Dincolo de rezultatele de la capitolul militar și de securitate, România a punctat și politico-strategic în Declarația finală a Summitului de la Varșovia. Astfel, textul declarației a surprins creşterea profilului Mării Negre pe agenda NATO. Documentul final al Summitului a cuprins nu mai puțin de 8 referi la regiunea Mării Negre. La capitolul politic, prin Declarația de la Varșovia a fost atribuit, în premieră, într-un comunicat final al NATO un paragraf distinct dedicat Republicii Moldova. Detalii aici;

© Administrația Prezidențială

25 mai 2017 – Are loc reuniunea specială șefilor de stat și/sau de guvern din statele membre NATO cu prilejul inaugurării noului sediu al Alianței Nord-Atlantice, prima reuniune aliată la care au participat noii președinți ai Statelor Unite și Franței, Donald Trump și Emmanuel Macron. Aceasta a fost prima reuniune aliată la care România a participat din postura de aliat care alocă 2% din PIB pentru bugetul Apărării. Deși a fost o reuniune fără caracter decizional, întâlnirea de la Bruxelles s-a concretizat prin convenirea unor planuri bazate pe 3 componente (cash, capabilități și contribuții). Astfel, România și ceilalți aliați și-au luat 1) angajamente de creștere a alocărilor pentru apărare, pentru atingerea țintei de 2% din PIB, din care cel puțin 20% pentru investiții în echipamente și cercetare-dezvoltare; 2) angajamente de investiții în capabilități moderne pentru îndeplinirea țintelor asumate la nivelul NATO; și 3) angajamente privind contribuțiile naționale la operații, misiuni, precum și alte activități. Detalii aici;

© Administrația Prezidențială

11-22 iulie 2017 – România, alături de Bulgaria și de Ungaria, Saber Guardian 2017 (SG17), cel mai mare exercițiu multinațional NATO din acel an care a reunit peste 25.000 de militari din 22 de țări aliate și partenere, cu peste 3.000 de mijloace tehnice. Exercițiul Saber Guardian se organizează anual începând cu 2013, fiind găzduit, până în prezent, prin rotație, de Bulgaria, România și Ucraina. SG17 a fost inclus în Programul exercițiilor întrunite ale Comandamentului Forțelor Armate ale SUA din Europa, în vederea creșterii interoperabilității la nivel întrunit și multinațional cu forțele națiunilor aliate și partenere. În total, în regiunea Mării Negre s-au desfășurat, în 2017, 18 exerciţii internaţionale, la care vor participa aproximativ 40.000 de militari din 23 de ţări aliate şi partenere, SG17 fiind cel mai mare și mai complex dintre acestea. În cadrul Saber Guardian 2017 a fost activată Brigada multinațională NATO din România, cu sediul la Craiova. Detalii aici;

6 octombrie 2017 – România găzduiește, pentru prima treia oară, reuniunea Adunării Parlamentare a NATO. Detalii aici;

© Administrația Prezidențială

11-12 iulie 2018 – Are loc Summitul NATO de la Bruxelles din noul sediu al Alianței, acesta fiind considerat cel mai dificil Summit aliat din ultimii 15 ani, generând riscul unei dezbinări transatlantice pe fondul reuniunilor cu tensiuni provocate de dezacordurile dintre președintele SUA Donald Trump și anumiți aliați europeni, în frunte cu cancelarul Germaniei Angela Merkel. Summitul de la Bruxelles s-a concretizat, în termeni militari, cu adoptarea celui mai mare plan de reîntărire a apărării colective de la finalul Războiului Rece. Acesta se referă la transformarea structurii de comandă aliată printr-un comandament pentru Atlantic cu sediul în SUA și printr-un comandament pentru mobilitate militară în Europa cu sediul în Germania (coloana vertebrală NATO) și la sporirea măsurilor pentru descurajare și apărare colectivă prin adoptarea Readiness Initiative, planul ”Celor patru 30” care îmbracă noua poziție avansată a NATO și prin intermediul căruia 30 de batalioane mecanizate, 30 de escadrile aeriene și 30 de nave de luptă vor putea fi desfășurată, în caz de necesitate, în cel mult 30 de zile. Orizontul de timp pentru ca această inițiativă să devină deplin operațională este anul 2020. În completare, NATO și Uniunea Europeană au semnat o nouă Declarație Comună care transformă mobilitatea militară într-un capitol esențial pentru securitatea europeană. Mai mult, Declarația finală a Summit-ului cuprinde, în premieră, solicitarea NATO pentru ca Rusia să își retragă trupele staționate ilegal în Georgia, Republica Moldova și Ucraina. La Summit, aliații au decis și invitarea Macedoniei să devină al 30-lea membru al Alianței Nord-Atlantice și au hotărât lansarea unei misiuni aliate în Irak. În privința României, Declarația finală a summitului de la Bruxelles menționează, în contextul aprobării noii Structură de comandă și control a NATO, oferta României de a găzdui o structură de comandament NATO la nivel de corp de armată pe teritoriul său, ca parte a Structurii de Forțe, necesară pentru planificarea întăririlor în regiune în caz de necesitate. Constituirea acestui comandament la nivel de corp de armată – o structură similară există deja în Polonia – ar asigura un lanț de comandă între unitățile aliate pe care România deja le găzduiește (NFIU, Comandamentul Multinațional și Brigada multinațională) și Comandamentul Forțelor Întrunite de la Napoli. Un alt rezultat notabil a fost reprezentat de consensul aliat pentru dezvoltarea Brigăzii multinaționale aliate de la Craiova. Un succes al României la acest summit a fost și organizarea, la inițiativa țării noastre, a unei sesiuni dedicate Mării Negre, la care au participat și partenerii din Georgia și Ucraina. În aceeași logică, un rezultat pozitiv politic a fost dat de nominalizarea Rusiei într-un paragraf premieră în care NATO cere Moscovei să retragă trupele militare staționate ilegal în Georgia, Republica Moldova și Ucraina. Detalii aici;

15 noiembrie 2018 – Comandamentul Brigăzii Multinaționale Sud-Est de la Craiova, înființată în baza deciziilor summit-ului NATO de la Varșovia din 2016, a atins capacitatea finală, fapt ce îi permite să asigure comanda și controlul unei operații NATO de tip Articol 5 – Apărare colectivă, pentru a contribui la securitatea teritorială și a populației pe Flancul de Sud-Est al Alianței. Comandamentul Brigăzii Multinaţionale Sud-Est (MN BDE-SE) se află în coordonarea Comandamentului Multinaţional de Divizie (MND-SE HQ). Detalii aici;

17 octombrie 2019 – Mircea Geoană preia funcția de secretar general adjunct al NATO, primul român și primul est-european care deține această poziție. Detalii aici;

© NATO

3-4 decembrie 2019 – România și celelalte state NATO, reunite la Londra pentru a celebra 70 de ani la înființarea Alianței, îl mandatează pe secretarul general Jens Stoltenberg să lanseze un proces de reflecție NATO 2030 prin care Alianța să devină mai puternică din punct de vedere politic, militar și mai capabilă să acționeze global. Detalii aici;

19 martie 2020 – Secretarul general al NATO a prezentat cifrele celui mai amplu sondaj realizat vreodată cu privire la activitatea Alianței Nord-Atlantice, iar România se situează între primele trei state membre ale căror cetățeni au cea mai mare încredere că apartenența la NATO le protejează țara de un atac din partea unei țări străine. De asemenea, România este pe locul al treilea între cele 29 de națiuni euro-atlantice în ce privește sprijinul cetățenilor pentru ca țara noastră să rămână stat membru al Alianța Nord-Atlantică. Sondajul arată că 78% dintre cetățenii țării noastre consideră că apartenența la NATO ne protejează și ”face puțin probabil” un atac din partea unei țări străine. Totodată, România este între primele trei țări aliate când vine vorba despre susținerea apartenenței la Alianța Nord-Atlantică. Cu alte cuvinte, 85% dintre cetățenii români ar vota pentru ca țara noastră să rămână stat membru al NATO. Detalii aici;

25 martie 2020 – România devine primul aliat NATO care întrebuințează Capabilitatea de Transport Aerian Strategic a Alianței pentru a transporta materiale sanitare și protecție din Coreea de Sud, achiziționate pentru a face față pandemiei de COVID-19, contribuind astfel la demonstrarea importanței NATO în combaterea acestei crize sanitare și evitarea transformării ei într-una de securitate. Detalii aici;

© Fortele Aeriene Romane/ Facebook

17 septembrie 2020 – România a devenit cea de-a 17-a țară din lume și cea de-a șaptea în rândul țărilor membre NATO care are în dotare un sistem de rachete de apărare antiaeriană Patriot. Detalii aici;

1-2 decembrie 2020 – România și-a anunțat intenţia de a înfiinţa şi găzdui un Centru euro-atlantic în domeniul rezilienţei, o temă importantă NATO, dar și pentru UE, acest gest fiind salutat de aliați și de secretarul general. În același context, România a propus aliaților din NATO inițierea procesului de redactare a unui nou Concept Strategic. Detalii aici;

16 martie 2021 – În raportul pentru anul 2020 al Alianței Nord-Atlantice, România se situează în rândul țărilor aliate care au respectat și în 2020 criteriile de a aloca minim 2% din PIB pentru apărare și minim 20% din bugetul militar pentru înzestrare. Raportul anual cuprinde un sondaj privind percepția și susținerea publice față de NATO în țările aliate, România aflându-se, de asemenea, în top, 80% dintre români susținând că ar vota pentru rămânerea țării în NATO, iar 70% sunt de acord că NATO menține țara noastră în siguranță. De asemenea, România, SUA și Marea Britanie sunt țările unde peste 80% dintre cetățeni cred în valorile NATO și ale relației transatlantice.

15 aprilie 2021 – Decizie istorică a NATO: SUA, România și celelalte state aliate își retrag forțele militare din Afganistan la 20 ani de la unica activare a Articolului 5. Detalii aici;

31 mai 2021 – România inaugurează, la București, Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență (E-ARC) prin care țara noastră își propune să devină un pol de excelență și un furnizor de expertiză pentru statele membre ale NATO și ale Uniunii Europene. Detalii aici;

13 iunie 2021 – România a declarat capacitatea operaţională iniţială a Comandamentului Corpului Multinaţional Sud-Est de la Sibiu. Detalii aici;

14 iunie 2021 – La primul summit NATO cu Joe Biden președinte al SUA și la ultimul pentru cancelarul german Angela Merkel, liderii celor 30 de state aliate au trasat calea de urmat pentru Alianța Nord-Atlantică către orizontul anului 2030, reafirmând angajamentul solemn față de articolul V din Tratatul de la Washington, în timp ce au recunoscut concurența sistemică din partea puterilor autoritare precum China și Rusia. Detalii aici; În Declarația Finală a Summitului NATO a fost salutată și înființarea Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență din România, Detalii aici;

27 iunie 2021 – România și-a încheiat participarea de aproape două decenii în Afganistan. Ultimul detașament militar a fost repatriat, raportând “misiune îndeplinită”. Detalii aici;

22 octombrie 2021 – România, între cele 17 aliate fondatoare ale primului fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice. Detalii aici;

© NATO

11 februarie 2022 – Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a efectuat o vizită în România la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu pentru a întâmpina 1.000 de militari americani dislocați de președintele Joe Biden în România drept măsură de descurajare a Rusiei și asigurare a aliaților. Detalii aici;

17 februarie 2022 – România s-a alăturat celui mai de succes cadru de cooperare în domeniul munițiilor din NATO, țara noastră aderând la Memorandumul de Înțelegere privind muniția decisivă pentru luptă aeriană. Detalii aici;

25 februarie 2022 – La o zi distanță de la debutul invaziei Rusiei în Ucraina, șefii de stat și de guvern din țările NATO s-au reunit de urgență în regim de videoconferință. Astfel, Alianța a declanșat planurile de apărare ale Alianței, inclusiv pentru România și a activat, pentru prima dată în istorie, Forța sa de Reacție Rapidă prin trimiterea în România a unui detașament de 500 de militari din partea Franței, țara care asigură comanda militară a “vârfului de lance” a acestei forțe care întrunește până la 40.000 de soldați, și care va conduce și grupul de luptă al NATO în România. Pe lângă cei 500 de militari francezi sosiți în România, Belgia a mobilizat 300 de soldați în țara noastră, iar Portugalia o companie de infanterie formată din 174 de militari. De asemenea, SUA au dislocat în România un batalion Stryker de 1.000 de soldați, care au venit în completarea celor peste 900 de militari americani care se află deja în România, americanii dublându-și astfel prezența militară pe teritoriul țării noastre. Totodată, 22 de avioane de luptă aliate – șase germane, opt italiene și opt americane – asigură misiuni de poliție aeriană NATO în România. Detalii aici;

4 martie 2022 – La reuniunea extraordinară a miniștrilor de externe din țările aliate, care a avut loc la 4 martie, NATO a demarat discuțiile pentru o decizie privind creșterea semnificativă a prezenței sale militare pe flancul estic pe fondul războiului ruso-ucrainean declanșat de invazia militară a Rusiei, fiind vorba despre o diferență conceptuală, de la descurajare prin prezență” militară la “descurajare prin apărare”. Decizia aliată a venit după ce România a cerut ca NATO să își “regândească total” postura de descurajare de pe flancul estic. Detalii aici;

© Administrația Prezidențială

11 martie 2022 – Vicepreședinta Statelor Unite ale Americii, Kamala Harris, a efectuat o vizită fulger în România, prima după opt ani a celui de-al doilea om de la Casa Albă în contextul războiului declanșat de Rusia în Ucraina pentru a reconfirma angajamentul de neclintit al SUA pentru articolul 5 din Tratatul NATO și pentru Parteneriatul Strategic cu România. Detalii aici;

16 martie 2022 – miniștrii apărării din țările NATO au stabilit la 16 martie, în cadrul unei reuniuni extraordinare la Bruxelles, că invazia militară a Rusiei în Ucraina creează o nouă realitate de securitate și au decis asupra unor măsuri concrete de resetare a descurajării și apărării colective pe termen lung. Concret, această resetare ar putea include forțe substanțial mai mari în partea estică a Alianței (și în România, mai multă putere aeriană aliată și un număr semnificativ de nave de luptă. Detalii aici;

24 martie 2022 – La o lună distanță de la invazia rusă în Ucraina, liderii celor 30 de națiuni aliate în cadrul NATO, reuniți într-un moment critic pentru securitatea euro-atlantică, au decis la summitul extraordinar de la Bruxelles să consolideze postura NATO de descurajare și apărare pe termen lung, să acorde un sprijin suplimentar Ucrainei și să impună noi costuri Rusiei pentru că a readus războiul pe continentul european și “a spulberat pacea” în Europa. Reafirmând angajamentul de “fier” pentru articolul 5 din Tratatul NATO, Joe Biden, Klaus Iohannis, Emmanuel Macron și ceilalți lideri aliați au decis înființarea a patru grupuri de luptă multinaționale suplimentare în Bulgaria, Ungaria, România și Slovacia. Detalii aici;

© Administrația Prezidențială

 

29 iunie 2022 – Președintele american Joe Biden a anunțat, la începutul summitului NATO de la Madrid, că SUA își vor intensifica prezența militară în Europa ca răspuns la agresiunea militară a Rusiei în Ucraina, iar în România vor fi trimiși încă 3.000 de militari americani la nivelul unei brigăzi de luptă dislocată prin rotație și 2.000 de membri ai personalului militar.

© Administrația Prezidențială

29-30 iunie 2022 – Liderii celor 30 de state membre ale NATO, între care Joe Biden, Emmanuel Macron, Boris Johnson, Klaus Iohannis și Andrzej Duda, au adoptat noul Concept Strategic al Alianței, al doilea cel mai important document aliat după tratatul fondator de la Washington. Principala decizie istorică cu caracter transformator a acestui summit, Conceptul Strategic de la Madrid înlocuiește Conceptul Strategic de la Lisabona din 2010 și are rolul de a pregăti NATO pentru o eră a competiției strategice și pentru o lume din ce în ce mai periculoasă și mai impredictibilă. Noul Concept Strategic numește Rusia drept cea mai directă amenințare la adresa securității euro-atlantice, o recalificare fundamentală a relațiilor cu Moscova, care în precedentul concept strategic din 2010 era considerată un potențial partener strategic. De asemenea, China este abordată în premieră într-un astfel de document, fiind definită ca o “provocare sistemică”, iar regiunea Mării Negre este recunoscută, tot pentru prima dată în concepția strategică aliată, ca zonă de importanță strategică pentru securitatea euro-atlantică. În completarea Conceptului Strategic, liderii aliați au resetat postura NATO de apărare și descurajare cu decizii privind creșterea grupurilor de luptă de pe flancul estic la nivel de brigadă, planuri de apărare regionale cu forțe specifice pre-alocate pentru anumiți aliați regionali și sporirea efectivelor Forței de Reacție Rapidă a NATO de la 40.000 la 300.000 de soldați. De asemenea, au decis să invite Finlanda și Suedia să adere la Alianță, iar la solicitarea “majoră” a României, NATO va intensifica sprijinul politic și practic pentru R. Moldova pentru a-i consolida reziliența și menține independența. La finalul summitului NATO și președintele francez Emmanuel Macron a anunțat instalarea unei prezenței militare franceze pe termen lung în România cu “o brigadă care poate fi activată în caz de nevoie” și “cu sisteme cu rază medie de acțiune”, în contextul în care Franța conduce grupul de luptă al NATO în România. Totodată, liderii din 22 țări NATO, inclusiv România, au lansat primul Fond de Inovare al Alianței, iar România va găzdui două centre de testare ale Acceleratorului menit să păstreze supremația tehnologică NATO.

© NATO

28-30 noiembrie 2022 – Vreme de trei zile, România a fost capitala diplomatică europeană și euroatlantică, în contextul în care Bucureștiul a fost gazda a două evenimente diplomatice de amploare la sfârșitul acestei luni, reuniunea miniștrilor afacerilor externe ai NATO și reuniunea liderilor Conferinței de Securitate de la München, fiind pentru prima dată când România a găzduit o ministerială de externe a Alianței Nord-Atlantice în timp ce tot pentru prima dată, reuniunea liderilor de la München a avut loc pe flancul estic al NATO. Astfel, miniștrii de externe din NATO au adoptat Declarația de la București, “aproape de țărmul Mării Negre, reafirmând deciziile summitului din 2008” privind aspirațiile euro-atlantice ale Ucrainei, iar Republica Moldova a participat în premieră la o astfel de reuniune. De asemenea, aliații au convenit că trebuie să evalueze dependențele euro-atlantice de China și să reducă vulnerabilitățile. În subsidiar, șeful diplomației americane, Antony Blinken, a avut consultări politice cu liderii români și a reafirmat angajamentul SUA pentru parteneriatul strategic cu România, care în 2022 a marcat 25 de ani de la lansare.

11-12 iulie 2023 – Reuniți în capitala Lituaniei, la Vilnius, pe flancul estic, la 150 de kilometri de Rusia, liderii celor 31 de state membre ale NATO au adoptat cele mai cuprinzătoare planuri de apărare regională de la sfârșitul Războiului Rece, fapt consemnat în declarația finală a summitului. Cele trei planuri de ultimă generație, dintre care unul pentru Marea Mediterană și Marea Neagră, concepute pentru a contracara cele două amenințări principale ale Alianței – Rusia și terorismul, prevăd 300.000 de soldați la nivel de pregătire ridicat, inclusiv o putere de luptă aeriană și navală substanțială. De asemenea, liderii au decis că vor invita Ucraina să adere la Alianța Nord-Atlantică atunci când “aliații vor fi de acord și vor fi îndeplinite condițiile”, înființând între timp un Consiliu NATO-Ucraina pentru coordonare politică, strategică și militară. La un an de la includerea regiunii Mării Negre în Conceptul Strategic al Alianței, declarația finală a summitului de la Vilnius a evocat “importanța strategică a Mării Negre pentru NATO”, în vreme ce aliații au salutat decizia României de a găzdui pe teritoriul său un Centru European de Instruire F-16 pentru piloții aliați, dar și ai țărilor partenere, îndeosebi Ucraina. Pentru a doua oară în istoria Alianței, liderii statelor membre ale NATO au adoptat o declarație finală a summitului lor, cel de la Vilnius, care conferă un paragraf distinct Republicii Moldova, într-un semnal de apropiere al Alianței Nord-Atlantice față de acest partener vulnerabil în fața amenințărilor Rusiei și a consecințelor determinate de războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Spre deosebire de paragraful distinct adoptat la summitul de la Varșovia în 2016, care confirma un sprijin pentru un viitor sigur și stabil al R. Moldova, paragraful de la Vilnius este unul mai angajant din perspectiva noilor realități geopolitice.

© The White House/ Flickr

12 martie 2024 – Președintele Klaus Iohannis decide să intre în competiția pentru funcția de secretar general al Alianței Nord-Atlantice, evocând momentul important al marcării a 20 de ani de la aderarea României la Alianța Nord-Atlantică, pilonul de stabilitate și securitate reprezentat de România pe flancul estic prin alocarea a 2% și a 2,5% din PIB pentru apărare, sprijinul pentru Ucraina, dar și contribuție valoroasă a Europei de Est în discuțiile și deciziile adoptate în cadrul NATO. “Am decis să intru în competiție pentru funcția de secretar general al NATO. Îmi asum această candidatură în numele României cu toată responsabilitatea, iar această decizie are la bază performanța României, experiența acumulată pe parcursul celor două mandate de președinte al României, înțelegerea profundă a provocărilor cu care se confruntă NATO, Europa, și în special regiunea noastră, și angajamentul meu ferm față de valorile și obiectivele fundamentale ale NATO“, a spus președintele, devenind primul lider care își asumă oficială o candidatură la șefia Alianței, deși premierul demisionar olandez Mark Rutte este vehiculat ca favorit și beneficiază de susținerea Statelor Unite, Germaniei, Franței și Marii Britanii. Cele trei sarcini cardinale al NATO – apărarea și descurajarea, cooperarea cu partenerii, prevenirea și gestionarea crizelor -, victoria Ucrainei în lupta sa existențială și aderarea sa la NATO și UE, interoperabilitatea și baza industrială de apărare, finanțarea apărării, reziliența, dialog consolidat între structurile politice și militare ale Alianței, întărirea parteneriatului NATO – UE, creșterea investițiilor în inovare și reprezentarea geografică echilibrată în pregătirea deciziilor – reprezintă decalogul pe care președintele Klaus Iohannis îl propune după ce și-a anunțat candidatura pentru funcția de secretar general al NATO.

© Administrația Prezidențială

28 martie 2024 – România și SUA au lansat campania “Born in NATO” pentru a marca 20 de ani de la aderarea României la Alianța Nord-Atlantică, o compania destinată tinerilor români care s-au născut după aderarea țării noastre la NATO.

© NATO/ Twitter

29 martie 2024 – România împlinește 20 ani de când, pentru prima dată, drapelul național a fost arborat la Cartierul general al NATO, convertind astfel sacrificiul și devotamentul eroilor militar, angajamentul politic transpartinic și sprijinul popular într-o apartenență la cea mai de succes alianță politico-militară din istorie, o organizație de apărare colectivă bazată pe aceleași valori pentru care anul acesta comemorăm și 35 de ani de la revoluțiile care au condus la prăbușirea comunismului și au permis orientarea României pe calea euro-atlantică și europeană. Aderarea la NATO a consfințit atingerea unuia dintre proiectele majoră de țară după căderea comunismului, alături de apartenența la Uniunea Europeană.

Sursa: https://www.caleaeuropeana.ro/o-scurta-istorie-20-de-ani-de-la-aderarea-la-nato-si-de-la-asezarea-romaniei-sub-umbrela-de-securitate-si-aparare-a-celei-mai-puternice-aliante-politico-militare/

Leave a Comment

Scroll to Top