Fundaţia Europeană Titulescu şi Asociaţia culturală româno-japoneză au organizat Simpozionul Gheorghe Băgulescu – un mare român cu… suflet japonez. Au participat: prof. univ. dr. Adrian Năstase, preşedinte al Fundaţiei Europene Titulescu; E.S. Natsuo Amemiya, ambasadorul Japoniei la Bucureşti; acad. Constantin Bălăceanu-Stolnici, preşedinte de onoare al Asociaţiei culturale româno-japoneze; George G. Potra, director al Fundaţiei Europene Titulescu; ambasador Constantin Vlad; general Mitică Detot, domnişoara Alice Negrescu, scriitorul Mihai Epure.

Ataşat militar şi şef al Legaţiei României la Tokyo, Generalul Gheorghe Băgulescu a fost o personalitate complexă a vieţii social-politice interbelice, condamnat pe nedrept la uitare. La 1 noiembrie a.c., s-au împlinit 120 de ani de la naşterea sa.

I s-a acordat onoarea de a aduce în Capitală actul oficial al Marii Uniri, pe traseul Alba Iulia – Sibiu – Câineni – Piteşti – Bucureşti.

A avut curajul să-i înfrunte pe Regele Carol al II-lea, pe Premierul Alexandru Marghiloman şi pe Mareşalul Antonescu.

Înzestrat cu harul scrisului, a publicat trilogia “Suflet japonez”, o bijuterie literară.

Fascinat de civilizaţia Orientului Îndepărtat, a devenit cel mai mare colecţionar particular de artă extrem-orientală din lume.

A fost, la vremea aceea, singurul străin primit în rândurile Academiei Naţionale a Japoniei.

Pentru “servicii eminente aduse în relaţiile bilaterale”, Împăratul Japoniei, Hirohito, i-a decernat înaltul ordin “Tezaurul Sacru”.

“Fanatic îndrăgostit de ţara mea”, cum îi plăcea să spună, apărător al intereselor naţionale, a atacat, cu arma condeiului, nazismul şi totalitarismul. Ceea ce i-a atras furia Berlinului, Hitler, personal, solicitând imperativ: Distrugeţi opera, lichidaţi autorul!

În consecinţă, este obligat să pribegească departe de ţară, China, SUA şi apoi Franţa, unde sfârşeşte pe Coasta de Azur, la 26 noiembrie 1963.