Luna martie ar fi trebuit să reprezinte momentul de deschidere al frontierelor pentru România. Cu toate acestea, Consiliul Justiție și Afaceri Interne din 8 martie a.c. a decis amânarea aderării din cauza opoziției unor state membre, în special a Germaniei. În acest context, subiectul Schengen a revenit în dezbaterea politică internă și externă, în discuțiile din cadrul societății civile și a captat atenția întregii mass-media.
Fundația Europeană Titulescu a organizat o dezbatere dedicată acestui subiect, „Aderarea României la Spațiul Schengen – obiectiv de etapă”, în cadrul căreia europarlamentari, reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Externe, membrii ai corpului diplomatic, cercetători interesați de problematica europeană și jurnaliști au răspuns întrebărilor „Care sunt implicațiile aderării României la Schengen ? Ce strategie ar trebui România să adopte? Scenariul integrării aprofundate în spațiul european mai este valid?”.
Aderarea la Spațiul Schengen nu trebuie considerat un obiectiv în sine, aceasta este o etapă intermediară în cadrul atingerii unui obiectiv de țară, a declarat moderatorul dezbaterii, Adrian Marius Dobre, Secretarul General al Fundației Europene Titulescu, motiv pentru care „trebuie să vedem ce obiective trebuie stabilite pentru ca această aderare să se întâmple în mod corect. Mai mult, de foarte multe ori, problematica Schengen este o justificare a unor acțiuni mai reușite sau mai putin reușite, ale politicii externe romanești din ultimii ani”.
Jurnalistul Dan Cărbunaru afirma că, din punctul de vedere al cetățeanului, aderarea la Schengen este un obiectiv major, dar cu toate acestea „dincolo de provocările cu care România se confruntă ca stat, se adaugă și incoerența la nivelul deciziilor politice deoarece oamenii politici nu reușesc să se pună de acord (așa cum a fost cazul aderării la NATO, aderării la UE) în privința reprezentării intereselor naționale”.
Spațiul Schengen se află în plină reconfigurare și este foarte important de urmărit cum va arăta acesta deoarece astăzi deja se vorbește despre un nou sistem, SIS 2, care presupune costuri de sute de miliarde de euro.
Corelarea aderării la Schengen cu Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) a fost făcută în defavoarea României. Nu numai că „acest MCV este caduc și nu este inclus în Tratatul de Aderare”, după cum afirmă europarlamentarul Adrian Severin, dar el este folosit ca un instrument pentru condiționarea aderării la Schengen, asa cum subliniază Secretarul de Stat al Ministerului de Externe, Radu Podgorean: „Schengen-ul a fost rapid conexat cu MCV pentru că este o modalitate de condiționare Probabil ca dacă ori Schengen, ori MCV nu ar mai fi de actualitate, automat ar dispărea MCV-ul, cel putin.”
Corupția și crima organizată nu sunt însă specifice doar României, iar îndeplinirea criteriilor tehnice pentru aderarea la Spațiul Schengen a fost constatată prin rapoarte ale experților europeni, prin cele ale Comisiei Europene și prin cele ale raportorilor Parlamentului European. Din acest motiv, europarlamentarul Adrian Severin a declarat că România poate lansa procedura de infringement împotriva Comisiei Europene deoarece aceasta a încălcat Tratatul de Aderare al României. Această acțiune va genera o intensă activitate de negociere din partea Comisiei, iar subiectul Schengen va primi atenția meritata:
„Schengen-ul privește construcția europeană, și nu direct România și Bulgaria, ele sunt țări cărora le-a venit rândul să facă pasul către Schengen. UE are obligația să includă România în Schengen deoarece este parte a proiectului european comun. România poate să se adreseze Curții Europene de Justiție pentru încălcarea tratelor, întrucât nu există niciun temei în tratate care să permită lăsarea României în afara spațiului Schengen. Așadar România poate iniția o procedura de infringement împotriva Comisiei Europene, care nu și-a respectat obligațiile față de Romania și față de proiectul european”, a afirmat eurodeputatul Adrian Severin.
Președintele EURISC, Liviu Mureșan, a arătat că 31 decembrie 2014 va reprezenta un punct-cheie în „declanșarea unui tsunami al drogurilor din Afganistan spre nord și spre Europa, iar șansa României este să facă Europa să înțeleagă că putem să avem o contribuție serioasă. Poate fi un element de negociere în favoarea noastră”.
Unele state europene s-au opus aderării la Schengen, mai întâi Franța s-a alăturat poziției Germaniei, iar apoi Finlanda și Olanda au amenințat cu blocarea aderării din cauza lipsei progreselor în privința statului de drept. Ambasadorul Constantin Vlad a subliniat faptul că relația bilaterală a României cu statele membre ale UE trebuie întărita și îmbunătățită, acestea fiind cele care vor trebui să aprobe aderarea la Schengen.
Participanții la dezbatere au identificat, printre măsurile pe care România trebuie să le adopte pentru a remedia situația prezentă, intensificarea eforturilor diplomatice de susținere a intereselor țării și îmbunatățirea calității de negociere a oficialilor romani. De asemenea, unitatea politicienilor și coeziunea reprezentării țării în instituțiile europene sunt un mare atu pentru atingerea acestui obiectiv de etapă.