Lansarea volumului ”Mihai Caraman – un spion român în Războiul Rece”

Fundația Europeană Titulescu – Centrul de Cercetare vă invită joi, 13 iunie a.c., începând cu ora 17.00, la lansarea unei cărți-eveniment, ”Mihai Caraman – un spion în Războiul Rece”, semnat Florian Banu și apărut recent la Editura Corint. Invitat special: g-ral corp de armată (r) Mihai CARAMAN, fost șef al Serviciului de Informații Externe. Alături de domnia-sa, vor participa jurnalistul Ion CRISTOIU, dr. Florian BICHIR, publicist, istoricul Florian BANU, autorul volumului, și istoricul Liviu ȚĂRANU, coordonator al Centrului de Cercetare al FET. Moderator: prof.univ.dr. Adrian NĂSTASE, președintele Fundației Europene Titulescu.

Evenimentul este organizat cu sprijinul BIOFARM S.A. și SIF MOLDOVA și va avea loc la Casa Titulescu, Șos. Kiseleff nr. 47, sector 1, București.

 

Niciunul dintre spionii români nu a atins notorietatea de care se bucură Mihai Caraman. Creator în anii 60 al unei redutabile rețele de spionaj care a acționat în cadrul Cartierului General al NATO, la Paris și apoi la Bruxelles, Mihai Caraman nu este doar cel mai cunoscut, ci și cel mai controversat spion din istoria intelligence-ului românesc. Succesul său extraordinar i-a atras cele mai fanteziste acuzații: de la cele potrivit cărora ar fi fost în slujba URSS, până la cele potrivit cărora ar fi fost manipulat de contraspionajul francez. Conform unei vechi „tradiții”, mulți români nu pot accepta că unul „de-al nostru” este capabil să acționeze cu cel mai înalt profesionalism!

După 50 de ani de la destructurarea „rețelei Caraman” (august 1969) este timpul să cunoaștem lucrurile în adevărata lor lumină. Volumul „Mihai Caraman – un spion român în Războiul Rece” și-a propus să reconstruiască cu mijloacele cercetării istorice o biografie de excepție, în care „deceniul parizian”, consacrat spionării NATO, ocupă locul central. Principalul element de noutate este adus chiar de mărturia generalului Mihai Caraman. Ajuns la vârsta de 90 de ani, generalul Caraman a acceptat, pentru prima dată, să relateze acțiunile de spionaj derulate în urmă cu jumătate de secol. Acestei mărturii neprețuite i-am adăugat și contrapus informații extrase din arhivele desecretizate ale Securității, ale NATO și ale CIA, dar și mărturii ale unor protagoniști ai evenimentelor (ofițeri de informații francezi, americani, britanici, sovietici, diplomați și oameni politici). A rezultat o lucrare care trece dincolo de folclor, mituri și dezinformări, așezând „afacerea Caraman” la locul cuvenit în istoria spionajului românesc și internațional.

Volumul „Mihai Caraman – un spion român în Războiul Rece” își propune să reconstruiască, cu mijloacele cercetării istorice, o biografie de excepție: aceea a spionului român care „a zguduit” NATO, după cum se exprima, în epocă, presa occidentală. Principalul element de noutate este adus chiar de mărturia generalului Mihai Caraman, ajuns la venerabila vârstă de 90 de ani. Aceasta a fost completată cu informații extrase din arhivele desecretizate ale Securității, ale NATO și ale CIA, dar și cu mărturii ale altor protagoniști ai evenimentelor.

Folosind mărturia inedită a principalului actor al uneia dintre cele mai celebre afaceri de spionaj, volumul „Mihai Caraman – un spion român în Războiul Rece” aduce publicului informații inedite și plasează evenimentele pe tărâmul istoriei. Pentru prima dată, sunt coroborate documente românești și occidentale, precum și mărturii ale protagoniștilor, în încercarea de a afla secretul succesului românului care „a făcut NATO să tremure”, după cum titra presa vremii.

 

Prezentare autor:

Florian Banu, licenţiat în Istorie al Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi (1997), doctor în istorie al Institutului de Istorie „A.D. Xenopol” din Iaşi (2001), specializat în istoria contemporană a României, autor al volumelor: Asalt asupra economiei României. De la Solagra la Sovrom (1936-1956) (2004); „Un deceniu de împliniri măreţe”. Evoluţia instituţională a Securităţii în perioada 1948-1958 (2010); De la S.S.I. la S.I.E. O istorie a spionajului românesc în timpul regimului comunist (1948-1989), (2016).