Bugetul Uniunii Europene în exerciţiul 2014–2020. Controverse, negocieri şi rezultatele unui compromis

Fundația Europeana Titulescu a organizat un eveniment dedicat acestei teme ce prezinta implicatii majore pentru Romania: „Bugetul Uniunii Europene în exercițiul 2014-2020 – Controverse, negocieri și rezultatele unui compromis”.

In deschiderea dezbaterii, Secretarul General al Fundatiei Europene Titulescu si moderatorul acestei conferinte, domnul Adrian Marius Dobre, a adresat o serie de intrebari invitatilor, cu rugamintea de a raspunde la acestea pe parcursul interventiilor domniilor lor, creionand astfel cadrul prezentarilor si dezbaterilor ulterioare: „de ce a fost un esec stabilirea acestui buget? Cum ar putea arata un buget viitor? Cat mai este economie si cat mai este politica in bugetul actual al UE? Cum ar putea arata un buget viitor pentru 2014-2020? Cat de mult vor fi afectate fondurile legate de competitivitate si cercetare comuna? Ce am putea face ca tara ca la sfarsitul anului 2020 sa nu mai fim in aceeasi situatie de acum?”.

Un preambul urmat de discutii extrem de interactive, la care au contribuit si participanti din sala, distinsi diplomati, tineri cercetatori si entuziasti studenti.

Contributiile invitatilor au acoperit o gama larga de subiecte, au fost expuse din posturi diferite si cu abordari complementare. Nu s-a discutat doar modul de desfasurare al negocierile purtate in cadrul Consiliul European de saptamana trecuta, ci si despre problematica uniunii bancare, adoptarea taxei pe tranzactii financiare, aderarea la euro si stadiul absorbtiei fondurilor europene.

Au adus interventii consistente prin structura si informatiile prezentate domnul Prof. Univ. Dr. Daniel Daianu, fost Ministru de Finante, domnul Adrian Severin, europarlamentar, domnul Marius Stoian, jurnalist, domnul Conf. Univ. Dr. George Anglitoiu si domnul Niels Schnecker, jurnalist.

Fondurile alocate din bugetul european trebuie folosite pentru investitii de durata, pentru investitii care au un randament important, trebuie imbunatatit modul de gestionare al banilor europeni si mai mult, schimbat modul de percepere al acestora: bani pentru cheltuit, dar in scopul investitiilor necesare, care genereaza bunastare sociala.

Continuand ideea fondurilor europene si implicit a situatiei economice romanesti, domnul profesor universitar doctor Daniel Daianu a punctat ca aderarea Romaniei la euro „nu este oportuna deoarece nu se intra intr-o casa care inca arde. Chiar daca ea a functionat bine, locatarul trebuie sa fie pregatit pentru ca nu poti intra intr-o casa ale carei reguli nu le poti respecta”. In ceea ce priveste economia romaneasca, este nevoie de competitivitate pentru a putea concura cu celelalte economii puternice si de bune practici in folosirea resurselor financiare: „trebuie sa invatam ca intoleranta fata de erori care pot fi evitate, fata de unele practici, va fi tot mai mare. Despre dilema asupra unui esec al Consiliului European din 22-23 noiembrie, domnia sa sustine ca„noi trebuie sa ne mobilizam, sa fim mai intoleranti fata de rele practici pentru ca am putea folosi mai bine resursa noastra colectata si sansele de a utiliza concret resurse europene”.

„Bugetul Uniunii Europene nu reprezinta o suma foarte mare”, a afirmat jurnalistul Marius Stoian, dar a generat o dezbatere, un conflict cu o incarcatura politica foarte mare si e necesar sa intelegem de ce au aparut aceste tensiuni. Ele au o „incarcatura legata de pozitionarea fiecarui membru in raport cu celalalt, are legatura cu definirea si redefinirea permanentei raporturilor membrii UE. Este o chestiune cu precadere politica care este deghizata sub alta masca, cea a economiculuiNu este o drama, nu este un dezastru ca nu s-a ajuns la niciun consens. Este numai o dezbatere de tip politic care se joaca cu argumente de tip economic si implica viziuni diferite asupra viitorului.”

Banii care vin de la UE au fost considerati de unele tari drept bani pentru cheltuieli, a punctat jurnalistul Niels Schnecker. „Foarte rar auzim in discutiile privind fondurile europene despre investitii si cat aduc ele, care e eficenta proiectului. Am vazut proiecte scrise in care acest subiect este tratat pe jumatate de pagina, in loc sa fie tratat asa cum ar trebui daca banii ar veni de la un fond de investitii private si care nu ar accepta jumatate de pagina. Acesta ar dori un model economic al acelui proiect, cu proiectii de crestere, cu analize de piata, adica ce se face cu banii.”

Cele doua grupuri de state concretizate inaintea negocierilor pentru buget, Prietenii Coeziunii si Prietenii unor Cheltuieli Responsabile, nu au reusit sa ajunga la un compromis sau la un rezultat benefic pentru toti. Cu toate acestea, se vorbeste despre o entitate supra-europeana, Statele Unite ale Europei. Totusi, asa cum a punctat jurnalistul Niels Schnecker, „exista dorinta de secesiune a unor state deoarece e o mare framantare sa se aduca impreuna teritorii atat de vaste intr-o entitate politico-economica. Vorbim de state vechi, de niste culturi seculare, vorbim de mentalitati diferite”, trebuie sa tinem cont de toate aceste lucruri, „inainte sa vorbim de Statele Unite ale Europei, ar trebui sa vorbim despre uniunea economico-financiara”.

Negocierile pentru bugetul european au scos la suprafata tensiunile create, faliile existente intre membrii UE. Romania risca sa fie prinsa la mijloc, intr-o zona gri, unde nu va putea intreprinde actiuni pentru dezvoltarea sa.

Capacitatea administrativa romaneasca este un impediment in absorbtia fondurilor europene, a afirmat domnul Conferentiar Universitar Doctor George Anglitoiu. „Autoritatilor locale le este mai facil sa imprumute credite de la institutiile internationale decat sa absoarba fonduri europene deoarece sunt mai greu de distorsionat. Nu avem perspectiva multianuala, foarte multe dintre proiecte nu sunt strategice, multe proiecte guvernamentale nu sunt continuate. Cat timp Autoritatile de Mmanagement vor fi inca sub influenta politica, de aici avem primul mare risc de neperformanta in atragerea si absorbtia fondurilor, de negociere.”

O perspectiva interna, „de pe front”, a fost adusa de domnul europarlamentar Adrian Severin prin contributia sa. Domnia sa a declarat ca „pentru a putea concura cu SUA, cu China, este in interesul general ca Europa sa aiba un buget mai mare pentru a se putea imprumuta mai ieftin de pe piata externa. Cu alocarile bugetare existente, nu pot fi sustinute proiecte importante trans-europene”. Este nevoie de o abordare pragmatica, nu politicianista a problemei bugetului european deoarece UE trebuie sa fie competitiva pe plan extern, sa poata concura cu marile puteri economice si cu statele emergente. Unele state nu pot fi considerate ca avand pozitii anti-europene deoarece isi urmaresc interesul national, domnia sa subliniind ca „in cazul in care interesul national e definit in context european, el nu este anti-european, ci din contra, este pro-european.”

Prin paleta larga de expuneri, prin experienta si cunostintele fiecarui participant, in urma dezbaterii de astazi a fost creionata o imagine de ansamblu a problematicii bugetului UE. S-au expus motivele care stau la baza tensiunilor dintre state in timpul negocierilor dar si importanta acestora pentru viitorul Europei. Statele membre sunt blocate de tensiuni politice, nu pot avansa inspre un compromis care le-ar fi benefic tuturor care le-ar permite sa-si continue dezvoltarea economica, in timp ce ar creste competitivitatea Uniunii Europene in fata celorlalte puteri economice.

La linkul de mai jos puteti consulta prezentarea concluziilor Consiliului European, 22 – 23 noiembrie, a propunerilor lansate, cat si a pozitiilor statelor membre si a declaratiilor liderilor europeni:

 

 

2 thoughts on “Bugetul Uniunii Europene în exerciţiul 2014–2020. Controverse, negocieri şi rezultatele unui compromis”

  1. Pingback: pglike

  2. Pingback: rtp dultogel

Leave a Comment

Scroll to Top