Astăzi, 30 noiembrie, îl sărbătorim pe Sfântul Apostol Andrei al cărui nume provine din greaca veche, lingua franca a Vechiului Orient, și semnifică „bărbăție, îndrăzneală” (de la anér, andrós, „bărbat”). Sfântul Apostol Andrei, „cel dintâi chemat” la propovăduire, este conform tradiției și primul care a adus creștinismul pe meleagurile noastre, iar luna calendaristică următoare, decembrie, îi purta în mod tradițional numele (Undrea sau Indrea).

Înainte de a sluji pentru a propovădui cuvântul Domnului și de a deveni Apostol, Andrei a fost ucenic al Sfântului Ioan Botezătorul. La o zi distanță după Botezul Domnului în Iordan îl vede pe Ioan cum arăta cu degetul spre Hristos și zice „Iată Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatul lumii”. Sfântul Andrei, lăsându-l pe Ioan, a urmat după Hristos zicând fratelui său Petru: „Am găsit pe Mesia, care se tâlcuiește Hristos”. Astfel, îl convinge și pe Petru să îi ofere toată dragostea Mântuitorului. Din acest motiv Sfântului Andrei i se mai spune „cel dintâi chemat al Domnului”. Alături de ceilalți Apostoli, îl urmează și însoțește pe Mântuitor pe drumurile Țării Sfinte, bucurându-se de toate cunoștințele și de iubirea nemărginită a acestuia. După ce se sfârșesc pelerinajele sale, se întoarce la Bizanția unde îl hironește ca și episcop pe Stahie. Andrei sfârșește ca și mucenic, fiind răstignit lângă Corint, la Patras, unde este așezat cu capul în jos pe o cruce în formă de X. Această cruce avea să devină cunoscută drept „Crucea Sfântului Andrei”.

Sfântul Sinod al Biserici Ortodoxe Române a hotărât în anul 1995 ca sărbătoarea Sfântului Andrei să fie însemnată cu cruce roșie în calendarul bisericesc, iar în anul 1997 Sfântul Andrei a fost proclamat „Ocrotitorul României”. Ziua de 30 noiembrie a fost declarată sărbătoare bisericească națională, fiind premergătoare Zilei Naționale, Sfântul Andrei unește spiritual sărbătoarea Bisericii Ortodoxe Române cu sărbătoarea României.

La mulți ani celor ce poartă numele Sfântului Apostol Andrei!