În ultimele zile, în presa internațională, pe lângă știri despre pandemie și criză economică, a apărut și o știre care nu a fost prea mult luată în seamă: Statele Unite părăsesc tratatul Cer Deschis. Desigur că mulți ne vom fi întrebat ce înseamnă acest tratat și de ce afectează dinamica relațiilor internaționale.

Ei bine, pentru că tratatul Cer Deschis este un tratat de care nu am prea auzit în presa obișnuită, acest aspect a trezit unele întrebări cu privire la acesta. Totuși, tratatul Cer Deschis nu este un tratat care a apărut peste noapte. Inițiativa de a face un astfel de tratat a apărut încă din vremea Războiului Rece.

La Conferința de la Geneva din 1955, președintele Eisenhower s-a întâlnit cu premierul sovietic Nikolai Bulganin. La această întâlnire, președintele american a venit cu propunerea ca cele două țări să desfășoare misiuni de supraveghere aeriană reciprocă, ca o metodă de asigurare pentru fiecare stat că celălalt nu se pregătește să atace. Premierul rus, din considerente de frică și suspiciune, respinge propunerea președintelui american. Summit-ul de la Geneva a durat cinci zile, timp în care cele două țări au avut discuții serioase pe marginea propunerii părții americane. Discuțiile s-au concentrat, la acea vreme, pe dezarmare dar și pe misiunile de survol cu scop de recunoaștere reciprocă a teritoriului celuilalt partener. Discuțiile s-au finalizat cu un eșec și proiectul denumit încă de atunci Cer Deschis a rămas suspendat.

Președintele american George W. Bush a reintrodus tema în discuție, 34 de ani mai târziu. Scopul lui era acela de a construi stabilitate și securitate, la nivelul Alianței Nord-Atlantice și al statelor semnatare ale Pactului de la Varșovia. Astfel că, în 1990, se organizează o conferință internațională Cer Deschis, în Canada (la Ottawa), la care vor participa toate statele membre NATO, precum și statele din Pactul de la Varșovia. Discuțiile nu se vor opri la această conferință și vor continua la nivel internațional, iar rundele de negocieri au avut loc atât în Budapesta sau Viena, cât și în Helsinki.

În 1992, la 24 martie, Tratatul Cer Deschis va fi semnat la Helsinki de către Secretarul de stat american James Baker și miniștrii de externe a 23 de state. Rusia și Belarus au aderat și ele la acest tratat care a intrat în vigoare la 2 ianuarie 2002.

În 1992, președintele american a inițiat o serie de sesiuni de pregătire specială pentru astfel de misiuni. Americanii au pus accent pe leadership, training, coordonare și sprijin, pentru ca astfel de misiuni să fie unele de succes. Ele au devenit parte din strategia de apărare a statelor participante la tratat. Până în anul 2002, Statele Unite avuseseră peste 70 de astfel de misiuni, denumite JTF (Joint Trial Flights). S-au dezvoltat aparate de zbor de înaltă calitate, pregătite în mod special pentru astfel de misiuni de observare (ex. avionul OC-135B). Primul zbor de succes pe care Statele Unite l-au avut într-o misiune Cer Deschis deasupra Rusiei a fost în decembrie 2002.

În fiecare an, au existat planuri pentru un anumit număr de zboruri pe care fiecare stat să le aibă în cadrul tratatului Cer Deschis. De exemplu, din 2002 au fost executate 40 de astfel de misiuni deasupra Marii Britanii, 20 de misiuni deasupra Rusiei, 3 misiuni deasupra Ucrainei și una deasupra Suediei. Au existat, desigur, și misiuni de training la care a participat și România, alături de state precum Letonia, Lituania, Slovenia sau SUA.

Totuși, în 2016 a existat un incident denunțat de către ministrul apărării al Rusiei în care acesta anunța că Turcia a refuzat o misiune a Rusiei în cadrul tratatului Cer Deschis, un zbor ce viza zone adiacente cu Siria, dar și zone ce aparțineau bazelor aeriene ale NATO. Potrivit Rusiei, Turcia nu a dat nici o explicație asupra acestui fapt la acel moment, ba mai mult, a denunțat că ar exista activitate militară ilegală în teritoriul Siriei. Comisia consultativă a Tratatului Cer Deschis nu a comentat cu privire la nerespectarea prevederilor Tratatului, de către Turcia.

De-a lungul timpului, Rusia și SUA s-au suspectat reciproc de încălcarea dispozițiilor Tratatului. Secretarul de Stat american Mike Pompeo a declarat că Rusia a refuzat accesul în teritoriile controlate de Rusia în Georgia. La 20 septembrie 2019, Rusia a refuzat accesul Canadei și al Statelor Unite în Rusia Centrală. Aceste aspecte au escaladat până când, în octombrie 2019, au apărut documente ale Casei Albe care menționau că președintele american se gândește să retragă Statele Unite din Tratatul Cer Deschis. Desigur că statele membre NATO au fost împotriva acestei retrageri, datorită faptului că se va pierde informație majoră despre mișcările militare rusești.

Cu toate acestea, în aprilie 2020, Secretarul de stat american Mike Pompeo și Secretarul american al Apărării american Mark Esper au agreat ieșirea Statelor Unite din Tratatul Cer Deschis. În mai 2020, președintele american Donald Trump a anunțat faptul că Statele Unite se retrag din acest Tratat pentru că Rusia a încălcat tratatul de nenumărate ori.

În prezent, există 34 de state semnatare ale Tratatului Cer Deschis (Belarus, Belgia, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Canada, Cehia, Croația, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Georgia, Germania, Grecia, Islanda, Italia, Kazahstan, Letonia, Lituania, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Polonia, Portugalia, Regatul Unit, România, Rusia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Turcia, Ucraina, Ungaria). Acest tratat are o durată nelimitată și este deschis pentru oricare stat care dorește să participe. Fiecare stat membru al Tratatului are o cotă de astfel de misiuni de zboruri de observare. Fiecare misiune și zbor de observare colectează informații care sunt împărtășite cu celelalte state participante la Tratat, astfel încât să fie reduse costurile și cheltuielile.

După retragerea Statelor Unite din Tratatul Cer Deschis, Rusia a ieșit să denunțe acest fapt, spunând că încrederea reciprocă este distrusă iar stabilitatea strategică poate fi afectată. Marea teamă a celorlalte state semnatare ale Tratatului este că, după retragerea SUA, Rusia ar putea să le refuze și lor zborurile de survol. Țările baltice sunt direct interesate în acest tip de misiuni de survol, pentru că pot monitoriza mișcările militare ale trupelor ruse de la granițele lor. Astfel că această teamă este direct resimțită de statele care rămân fidele tratatului, o teamă alimentată de declarațiile Moscovei care face referire că retragerea SUA din tratat va fi, în special, resimțită de către aliați.

În tot acest timp, Statele Unite au declarat că Moscova nu respecta Tratatul Cer Deschis de multă vreme, că Rusia refuza survolul anumitor orașe care erau suspectate de către aliați că ar depozita arme nucleare ce ar putea viza Europa, și, nu în ultimul rând, că Rusia nu permitea zborurile de control atunci când desfășura exerciții militare majore. Pe de altă parte, Rusia viza, în survolurile sale deasupra Statelor Unite, infrastructura americană critică ce ar putea fi lovită de atacuri cibernetice.  Ca replică, Rusia a declarat că SUA nu permite zborurile de observare deasupra zonei Alaska. Pleiada de replici dintre cele două mari puteri continuă, fiecare acuzând-o pe cealaltă de repetate încălcări ale Tratatului Cer Deschis.

Marea preocupare rămâne, totuși, pentru analiștii de politică internațională: faptul că SUA se retrage nu doar din acest tratat, dar și din altele precum am putut vedea în trecut, aduce îngrijorări cu privire la viitor. Decizia lui Trump de a retrage SUA din Tratat poate fi văzută ca un preludiu la ce poate să se întâmple cu o altă măsură de control a armelor nucleare ce ar trebui să fie reînnoită în curând. Acordul bilateral START cu Rusia ar trebui să fie reînnoit în februarie 2021. Datorită recentei atitudini a SUA cu privire la măsurile de control asupra armelor nucleare este posibil ca SUA să nu dorească reînnoirea Acordului.

Administrația Trump a demonstrat o profundă dorință pentru aderarea Chinei la acest acord de control al armamentelor. Există sentimentul că aceste acorduri SUA-Rusia limitează SUA și abilitățile sale de a fi competitivă în fața Chinei, mai ales că această mare putere nu se supune acelorași obligații pe care SUA și le-a asumat în diverse tratate. Pe de altă parte, China are relații pozitive cu Rusia, în timp ce Statele Unite se află într-un război economic declarat cu cea dintâi.

Retragerea Statele Unite dintr-un acord nu este o noutate. Acum doi ani, SUA s-a retras din acordul nuclear cu Iranul, negociat de administrația Obama. Cel de-al doilea acord pe care SUA l-a denunțat și din care s-a retras a fost Tratatul Armelor Nucleare cu rază medie de acțiune. Și atunci, și acum, SUA denunță tratatele pe care, spun ei, Rusia le încalcă.

Faptul că administrația Trump dorește să facă “America great again”, sloganul cu care a și câștigat alegerile, face din actuala administrație un motor pentru unele schimbări care nu vor ține cont de ceilalți parteneri internaționali, pentru că există un scop final care nu are legătură cu ceilalți actori internaționali decât în măsura în care vor servi scopului și interesului național.

Faptul că SUA se simte într-o competiție ce o putere precum China, face ca cea dintâi să recapaciteze poziția sa în legătură cu ceilalți actori statali. Dacă SUA vor simți că sunt prinși într-un tratat care îi face să stagneze în anumite domenii de competiție (China fiind exemplul cel mai relevant), cel mai probabil se va întâmpla ce se întâmplă acum cu Tratatul Cer Deschis. Retragerea dintr-un tratat care nu le avantajează poziția de actor internațional și lider mondial va fi cu siguranță calea aleasă, mai ales sub administrația Trump. În final, un stat precum SUA va dori să cadă mereu în picioare, un stat care va lupta pentru a-și apăra supremația și va dori să rămână lider unic mondial.

Dacă, inițial, Tratatul Cer Deschis avea scopul de a urmări mișcările militare și tactice cu privire la armamentul nuclear, în timp, aceste survoluri au căpătat alte sensuri: infrastructuri critice ale statelor supravegheate, ținte civile, etc. Aceste neînțelegeri pot provoca conflicte între statele care au interese naționale diferite. Tratatul Cer Deschis este mic în comparație cu New START. Oricum, Trump a subliniat și faptul că nu va reînnoi acest tratat dacă China nu va participa la acesta. Dacă se va permite ca o putere precum China să devină egală, din punct de vedere al armelor, cu Rusia și SUA, atunci controlul armelor nu își mai are rostul. Pompeo a sugerat că fiecare putere nucleară trebuie să aibă același număr de arme nucleare. Dar, în contextul actual, China cu greu va fi convinsă de acest lucru. Concluzia marilor puteri cu privire la acest subiect este că va fi extrem de dificil să se ajungă la măsuri de control al armelor nucleare, ce vor fi respectate de către toți participanții.

Desigur, viitorul va oferi răspunsuri asupra balanței de putere pe care marile puteri vor să o atingă, într-un context în care absolut toate aceste puteri își doresc supremația mondială. Va fi interesant de urmărit cum Rusia va câștiga sau nu rolul geopolitic și geostrategic pe care și-l dorește, cum China va fi un lider mondial sau nu, sau cum SUA vor fi mărețe din nou sau nu.

 

Analiză de Raisa Dobrescu, doctorand

 

 

Surse bibliografice:

  1. Ce este tratatul „Cer deschis” din care SUA se retrage. Criză în NATO, disponibil la: https://www.digi24.ro/stiri/externe/mapamond/ce-este-tratatul-cer-deschis-din-care-sua-se-retrage-criza-in-nato-1311224
  2. Implications of the US Withdrawal from the Open Skies Treaty, The Diplomat, disponibil la: https://thediplomat.com/2020/05/implications-of-the-us-withdrawal-from-the-open-skies-treaty/
  3. Liewer, Steve (27 March 2016).„Russia’s ‘ahead of us’ on technology used in Open Skies observation flights, StratCom warns”Omaha World-Herald. Omaha, Nebraska, United States. Retrieved 18 April2017.
  4. Sharkov, Damien (8 June 2015). „New Russian Surveillance Jets Able to ‘See Underground. Newsweek Europe. Retrieved 18 April2017.
  5. „Russia wants to fly surveillance planes over US with advanced cameras, congressional staffer says”. Fox News. New York. Associated Press. 22 February 2016. Retrieved 18 April 2017.
  6. „U.S., Russia Trade Charges Over Open Skies Treaty Compliance”. AINOnline. 27 September 2017. Retrieved 14 August 2018.
  7. Michael R. Gordon; James Marson (May 21, 2020). „U.S. Moving to Leave ‘Open Skies’ Treaty Designed to Reduce Conflict With Russia”. The Wall Street Journal. Retrieved 22 May 2020.
  1. Michael R. Gordon; Vivian Salama (27 October 2019).„Trump Moves Closer to Ending Another Post-Cold War Treaty”The Wall Street Journal. Retrieved 22 May 2020.
  2. Iain King (2019-10-27). „Storm Clouds Gather over Open Skies Treaty”. CSIS. Retrieved 2019-11-25.
  3. „Trump administration determined to exit treaty reducing risk of war”. The Guardian. 2020-04-05. Retrieved 2019-04-10.
  4. Trump Will Withdraw From Open Skies Arms Control Treaty, The New York Times, disponibil la: https://www.nytimes.com/2020/05/21/us/politics/trump-open-skies-treaty-arms-control.html
  5. Riechman, Deb (May 21, 2020). „US says it’s pulling out of Open Skies surveillance treaty”. Associated Press. Archived from the original on May 21, 2020. Retrieved May 21, 2020.