Ambasadorul Ecobescu: Onorat de cele patru întrebări ce mi-au fost adresate din partea redacției „Ziarul Poporului”, formulez cu plăcere răspunsurile mele.

Redacția: Domnule Ambasador, în calitate de martor al restaurării drepturilor legale ale R.P. Chineze la ONU, Dumneavoastră cum priviți faptul că rezoluția 2758 a fost adoptată cu votul majorității covârșitoare, și de ce multe țări în curs de dezvoltare au susținut China?

Ambasadorul Ecobescu: Participând în 1971 la cea de-a 26-a sesiune a Adunării Generale a ONU, în calitate de șef al delegației române, am fost implicat în ansamblul activităților de susținere, în contactele diplomatice, a rezoluției privind restabilirea drepturilor legitime ale Republicii Populare Chineze la ONU, România fiind coautor la respectiva rezoluție. Am participat totodată la dezbaterile de fond asupra acestei chestiuni, care a deținut un rol central la respectiva sesiune.

Adoptarea Rezoluției 2758 de către Adunarea Generală, la 25 octombrie 1971, a fost rezultatul votului majorității covârșitoare, de peste două treimi, a membrilor ONU. Dintre acestea, cele mai multe voturi au fost exprimate de țările în curs de dezvoltare.

Această împrejurare nu este întâmplătoare și trebuie tratată ca o reflectare a relațiilor de strânsă colaborare și solidaritate dintre Republica Populară Chineză și țările în curs de dezvoltare.

De-a lungul timpului, aceste relații au devenit atât de apropiate încât, în cadrul ONU, s-a format de mulți ani ’’Grupul celor 77’’ țări în curs de dezvoltare și China – în prezent 134 de state -, deținând o pondere de 2/3 din totalul de 193 de membri ai Organizației.

Intervenind la 26 octombrie 1971 pentru explicarea votului României în favoarea restabilirii drepturilor legitime ale Republicii Populare Chineze la ONU, am apreciat adoptarea Rezoluției 2758 ca reprezentând ’’un triumf la rațiunii și lucidității politice, un triumf al legalității și dreptății, marcând eșecul politicii anacronice și iraționale de izolare a Chinei Populare (…).

În opinia delegației române, s-a impus astfel „adevărul că fără participarea Republicii Populare Chineze la activitatea Organizației Națiunilor Unite, la întreaga viață internațională, nu pot fi găsite soluții viabile și realiste problemelor care preocupă comunitatea internațională.”

Întreaga evoluție a evenimentelor ulterioare a evidențiat rolul constructiv și contribuția substanțială a Republicii Populare Chineze la activitățile politice, economice și sociale ale Adunării Generale și Consiliului de Securitate – China fiind membru permanent al Consiliului alături de alte patru mari puteri -, ale tuturor instituțiilor și organismelor din marea familie a Națiunilor Unite.

Să îmi fie îngăduit, în acest context, să mă refer la declarația Excelenței Sale Xi Jinping, Președintele Republicii Populare Chineze, în dezbaterile generale ale celei de-a 76-a sesiuni a Adunării Generale a ONU, din 21 septembrie 2021, în care a făcut cunoscut că cea de-a 50-a aniversare a restabilirii drepturilor sale legitime va fi sărbătorită în mod solemn de către China.

Deosebit de important mi se pare mesajul pe care Președintele Xi Jinping l-a adresat Națiunilor Unite și lumii: ’’Noi vom continua eforturile noastre active pentru a situa cooperarea Chinei cu Națiunile Unite la un nou nivel și să aducem o nouă, și mai semnificativă contribuție la promovarea cauzei nobile a ONU.’’

Redacția: Cum vedeți impactul restabilirii drepturilor legitime ale R.P. Chineze la ONU asupra situației internaționale pe vremea de atunci precum și cele actuale?

Ambasadorul Ecobescu: Prin cele menționate mai înainte am răspuns, în esență, și la cea de-a doua întrebare. Se cuvine totuși subliniat, în mod deosebit, impactul eminamente pozitiv pe care restabilirea drepturilor legitime ale R.P. Chineze la O.N.U. l-a avut asupra situației internaționale în decursul celor 50 de ani de când reprezentanții Chinei au participat activ la activitățile O.N.U., dedicate promovării păcii, cooperării și înțelegerii între popoare.

Ține de domeniul evidenței că implicarea constructivă a Chinei la Națiunile Unite joacă, și va continua să joace, un rol esențial în soluționarea multiplelor probleme și depășirea imenselor dificultăți cu care omenirea este confruntată.

China s-a remarcat, totodată, prin tenacitatea cu care a pledat în intervalul celor 50 de ani pentru respectarea, de către toate statele membre și în raport cu fiecare dintre ele, a principiilor de bază ale dreptului internațional, înscrise în Art.2 al Cartei ONU.

Redacția: Ce impresie aveți privind plenara Adunării Generale a ONU din 1971 în care a fost adoptată rezoluția 2758? Ce rol au jucat țările din Europa Centrală și de Est cu privire la redobândirea de către R.P. Chineză a drepturilor sale legale la ONU?

Ambasadorul Ecobescu: Impresia de neuitat pe care mi-a lăsat-o plenara Adunării Generale a O.N.U., în care a fost adoptată Rezoluția 2758, a fost una de mare și unică sărbătoare.

După ce a fost anunțat  rezultatul votului secret, întreaga sală, plină până la refuz, a izbucnit în ropote prelungite de aplauze.

Au aplaudat chiar și numeroși delegați ai țărilor care, din motive diverse, nu și-au dat votul pentru adoptarea Rezoluției istorice 2758. Toate țările din Europa Centrală și de Est au votat pentru adoptarea rezoluției și au susținut-o argumentat în intervențiile lor din dezbaterile de fond din plenara Adunării Generale.

Redacția: Ca un contribuitor al prieteniei dintre China și România, ce așteptări aveți cu privire la perspectiva relației de prietenie dintre țările noastre?

Ambasadorul Ecobescu: Capitolul relațiilor de prietenie și de strânsă cooperare dintre China și România a constituit o dimensiune esențială în activitatea politică și diplomatică desfășurată de-a lungul anilor de reprezentanții țării noastre.

Personal nutresc convingerea că dezvoltarea continuă a prieteniei dintre cele două țări și popoare ale noastre va fi abordată de toți factorii competenți nu doar ca un deziderat, ci și ca o necesitate de interes primordial.

Este, cred, important de amintit aici că, potrivit Cartei ONU, tuturor membrilor Organizației le revine obligația ’’de a dezvolta relații de prietenie între națiuni’’ (Art.2, pct. 2).

Să nu uităm prietenia și însemnătatea ei deosebită pentru a se asigura un curs ascendent al relațiilor dintre România și Republica Populară Chineză! ”

(Interviu acordat „Ziarului Poporului” din China)