Extremul Orient încotro?

Fundatia Europeana Titulescu a fost astazi gazda evenimentului „Extremul Orient incotro?”, o dezbatere organizata de Asociatia Romana de Politica Externa. Abordarea acestui subiect de interes pe agenda de politica internationala s-a concentrat in jurul istoricului evolutiilor din regiune, a tensiunilor existente in aceasta zona geografica, dar si asupra viitoarelor perspective.

În prima parte a conferintei, moderată de domnul ambasador Aurel Preda Matasaru, fiecare dintre invitatii speciali a expus pozitiile statelor importante din regiune, China, Japonia, Coreea de Sud si Coreea de Nord.  In partea a doua a evenimentului, invitatii au discutat despre perspectivele economice, politice si militare ale regiunii.

Domnul ambasador Romulus Ioan Budura a relatat momentele importante din ascensiunea Chinei, despre valorile si obiectivele civilizatiei chineze, dar si despre importanta acesteia in regiune:

„Indiferent de cat de complicate sunt detaliile problemelor, ceea ce este important este sa se mentina stabilitatea si pacea in zona. Chinezii tin la acest aspect, la mentinerea stabilitatii si pacii, dar au avertizat ca vor lua masuri pentru a mentine, a pastra, a garanta suveranitatea Chinei asupra insulelor disputate cu Japonia. (…) Acum un an, americanii s-au intors in regiune. Potrivit analistilor chinezi, ceea ce urmaresc americanii in zona este sa reinstaureze o hegemonie in regiune. Modificarile in structura de putere a fost insotita intotdeauna de conflicte de mare anvergura.”

Domnul ambasador Izidor Urian a prezentat situatia din cadrul peninsulei Coreene si a tinut sa sublinieze pozitiile statelor invecinate fata de o posibila reunificare:

 „Atat rusii, cat si chinezii, oficial se pronunta pentru o Coree unita. In realitate, atat rusii cat si chinezii nu sunt prea entuziasmati de o Coree unita deoarece in situatia de acum Coreea de Nord este un tampon excelent fata de SUA. Japonia nu se pronunta oficial impotriva unificarii Coreei, dar nu ii convine o noua putere economica in jurul ei si nu ii convine ca dupa unificare, Coreea de Sud sa aiba acces la bogatiile Coreei de Nord”.

Pozitia Japoniei fata de situatia tensionata din Orientul Extrem a fost descrisa de domnul ministru consilier Ion Scumpieru. Domnia sa ne-a vorbit despre pozitia Japoniei fata de insulele disputate, fata de ascensiunea Chinei dar si despre relatia acesteia cu SUA. Referitor la perspectiva regiunii, domnul Scumpieru a afirmat:

„Personal nu cred ca actualele tensiuni vor duce la declansarea unor conflicte militare. Criza mondiala economica, a materiilor prime nu a afectat Asia de Est incat sa recurga la razboi pentru a-si asigura cele necesare dezvoltarii economice. Economia Asiei se prezinta mai bine decat cea din alte zone, regiuni ale lumii, are ritmuri de crestere mari, este mai stabila, motorul il constituie China, Japonia, Coreea de Sud. Statele au si resurse, si piete de desfacere. Volumul schimburilor dintre ele e impresionant”.

Prelegerile celor trei membri ai corpului diplomatic i-a determinat pe participantii la dezbatere sa aduca unele completari referitoare la factorul de stabilitate reprezentat de SUA, la rolul in crestere al Rusiei in regiune, in special energetic, si sa puna intrebari referitoare la alte perspective posibile.