La Fundatia Europeana Titulescu s-a desfasurat un Simpozion aniversar dedicat implinirii a „40 de ani de la debutul Conferintei pentru Securitate si Cooperare in Europa – DIPOLI (noiembrie 1972 – iunie 1973)”. Obiectivul acestui eveniment a fost reprezentat de evidentierea aportului diplomatiei romanesti in procesul de infiintare a Conferintei pentru Securitate si Cooperare in Europa, prin marturiile membrilor delegatiei de la Bucuresti.

Directorul Executiv al Fundatiei Europene Titulescu, istoricul George G. Potra, a deschis dezbaterea prin punerea in lumina a contributiei diplomatului Nicolae Titulescu: „procesul de securitate europeanaideea de securitate in planul continentului nu sunt chestiuni recente, sunt proiecte mai vechi. Nicolae Titulescu a fost el insusi preocupat de securitatea Romaniei, de securitatea continentului”. Astfel ca diplomatia romaneasca, condusa de Nicolae Titulescu, a intreprins demersuri concrete pentru asigurarea securitatii Romaniei prin formarea unor aliante regionale sau subregionale precum Mica Intelegere sau Intelegerea Balcanica, acestea fiind doar unele din exemplele contributiei sale.

Participanti prezenti sau implicati in negocierile de la Helsinki, Ministrul Sergiu Celac, E.S Ambasadorul Nicolae Ecobescu, E.S Ambasadorul Paraschiva Badescu si E.S Ambasadorul Constantin Vlad au impartasit celor veniti astazi la Casa Titulescu momentele cheie din culisele evenimentului, modul de desfasurare al negocierilor cu celelalte state precum si procesul de conturare al mandatului si pozitiei Romaniei.

E.S Ambasadorul Sergiu Celac, fost Ministru de Externe, vorbind despre interactiunile dintre delegatia de la Helsinki si Ministerul de Externe, a afirmat ca tensiunile care existau intre cele doua parti erau depasite deoarece la mijloc se afla interesul national: „exista un raport complex in triunghiul echipa de negociatori – coordonatorii din centrala – conducerea si decizia politica. In acest triunghi, echipa din Ministerul de Externe se afla mereu la mijloc. Cei din delegatia de la Helsinki, prezenti aici, isi amintesc telefoanele si discutiile nervoase dintre delegatie si Centrala. Aceasta tensiune decisiva si creatoare intre decidenti se intampla insa frecvent in practica curenta a diplomatiei, daca ea nu exista este rau. Daca ordinele se indeplinesc fara cracnire si daca nu exista un feedback este rau”.

Romania a avut un aport important in elaborarea Declaratiei Finale de la Helsinski, aport care a fost adus prin numeroase negocieri bilaterale cu celelalte delegatii prezente la Helsinki, a afirmat E.S Ambasadorul Nicolae Ecobescu, fiind responsabil de mentinea legaturii dintre delegatia prezenta la Helsinki si Ministerul de Externe:„pregatirea problematicii principiilor de drept international care sa fie incluse in Declaratia Finala, contributia Romaniei la acestea a fost adusa prin actiunui bilaterale la nivel inalt, care au facilitant activitatea delegatiei romane. Au aparut mereu elemente noi, care au trebuti sa fie gandite si puse in practica”.

Participarea la negocieri intense si modul in care a fost pregatita pozitia Romaniei au avut un impact profund asupra experientei E.S Ambasador Paraschiva Badescu: „am participat la toate dezbaterile care au avut loc pentru pregatirea Conferintei de la Helsinki in cadrul Tratatului de la Varsovia. Acest proces a fost cel mai dificil, a durat foarte mult. Si acum imi aduc aminte acele nopti nedormite din negocieri si din pregatirea lor, acele cearceafuri de variante si pozitii pe care negociatorii le-au dus”.

Delegatia romana a plecat cu un mandat bine stabilit din tara, iar membrii sai erau constienti de importanta momentului sesiunii de deschidere, dar si de modul de negociere bilateral si multilateral pentru atingerea obiectivelor urmarite. E.S Ambasadorul Constantin Vlad a afirmat ca „succesul, reusita unei negocieri este in mare masura dependenta de faptul ca un stat isi arata perspectiva de veto. Problema consta in oportunitatea in care iti faci cunoscut punctul de vedere deoarece partenerul trebuie sa stie de la bun inceput limita pana la care mergi”.

In cadrul negocierilor de la Helsinki, interesul national a fost cel care a dictat actiunile delegatiei romane. Asupra membrilor acesteia a existat o presiune intensa, dar si o dedicare completa, aspecte subliniate de prelegerile si experientele destainuite de cei care au participat la procesul de infiintare a Conferintei pentru Securitate si Cooperare in Europa.