Cu ocazia reuniunii anuale a ambasadorilor germani, Josep Borrell, Înalt Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe, a avut o intervenție. Vă prezentăm textul acesteia:

”Stimați ambasadori, stimați colegi,

Vă mulțumesc pentru invitația de a participa la conferința ambasadorilor germani. Este regretabil că trebuie să fac asta din subsolul clădirii Berlaymont, din Bruxelles, și că nu ne putem reuni față-n față.

Germania urmează să preia președinția Consiliului de Securitate al ONU în iunie, și a Consiliului UE, începând cu 1 iulie.

Și, credeți-mă, așteptările sunt mari. Suntem încrezători că Germania și corpul ei diplomatic se vor ridica la nivelul așteptărilor noastre.

Îmi amintesc foarte bine – eram președinte al Parlamentului European – de modul în care precedenta președinție germană a UE, în 2007, a ajutat Europa să găsească un acord politic pentru a merge mai departe, după respingerea Constituției europene de către Franța și Olanda, în cadrul referendumurilor din aceste țări. Rezultatul s-a numit Tratatul de la Lisabona, dar Germania a jucat un rol important.

De atunci, noi, europenii, am avut criza financiară, criza euro – consecința celei dintâi – și, apoi, criza migrației. Trei crize în 12 ani reprezintă prea mult pentru o uniune fragilă.

Iar acum Europa se confruntă cu o altă criză, mult mai mare, existențială.

Și, din nou, contăm pe voi să conduceți Europa prin această criză și să vă asigurați că vom ieși mai puternici din ea.

Propunerile cancelarului Merkel și ale președintelui Macron pentru redresarea economică sunt îndrăznețe și cred că este exact ceea ce Europa are nevoie.

Pandemia are efecte asimetrice de-a lungul zonei euro. Capacitatea fiscală a statelor variază enorm. Este o criză asimetrică în ceea ce privește originea ei, dar o și mai asimetrică criză din punctul de vedere al consecințelor.

Prin urmare, trebuie să găsim soluții comune și să dăm dovadă de o reală solidaritate. Bazată pe subvenții și investiții în economia viitorului, pe revoluția verde și digitalizare.

Acest tip de inițiative franco-germane este mai necesar ca niciodată. În lipsa lor, nimic serios nu este, cu adevărat, posibil în Europa. Tandemul franco-german este absolut necesar.

Dar, în același timp, un acord franco-german nu este suficient. Trebuie să aducem întreaga Europă împreună.

Cinstit vorbind, acest lucru este greu de făcut. O știam dinainte de a prelua această funcție. Dar, în cele șase luni care au trecut, m-am confruntat direct cu el.

Este greu pentru că există numeroase diviziuni între statele membre pe tema multor chestiuni.

Nu avem o cultură strategică. Iar disponibilitatea pentru compromis este mai limitată decât ar trebui să fie.

Așa că asta e o sarcină importantă pentru voi, în timpul președinției. Să reînnodați legăturile. Să aduceți oamenii împreună. Să investiți în unitate.

Permiteți-mi să descriu, pe scurt, cât de dramatic se schimbă lumea în care trăim.

Poate că cel mai bun mod de a privi criza COVID-19 este acela de a o vedea ca pe un accelerator al istoriei. Ea întărește tendințe care existau deja înainte.

Mai întâi, trăim într-o lume fără leadearship, în care Asia va fi din ce în ce mai importantă – în termeni economici, tehnologici și de securitate. Analiști au discutat pe larg despre sfârșitul sistemului condus de Statele Unite și afirmarea unui secol asiatic. Acest lucru se petrece sub ochii noștri.

Dacă secolul XXI se va dovedi un secol asiatic, așa cum secolul XX a fost unul american, pandemia va fi reprezentat punctul de cotitură al acestui proces.

Nevoia pentru cooperare multilaterală nu a fost niciodată mai necesară. Dar ea lipsește. Este prima criză majoră, în zeci de ani, în care Statele Unite nu se manifestă ca lider al reacției internaționale. Poate că nu le pasă, dar, oriunde privim, vedem rivalități crescânde, mai ales între SUA și China.

Presiunea de a ne situa de o parte sau de alta este și ea din ce în ce mai mare. Ca Uniune, ar trebui să ne urmărim interesele și valorile, evitând să devenim instrumentul unei părți sau al celeilalte.

Rivalitatea dintre Statele Unite și China are un efect major, deseori paralizant, asupra sistemului multilateral: la nivelul Consiliului de Securitate al ONU, al OMS și în alte părți, există mai multe neînțelegeri și veto-uri și mai puține acorduri.

În al doilea rând, lumea devine din ce în ce mai digitală, dar și mai îndreptată către interesul național. Întrebarea-cheie va fi: cine va controla rețelele digitale? Și cineva stabili regulile și standardele?

În al treilea rând, modelul nostru de globalizare este sub presiune. Avem nevoie de o abordare strategică pentru a gestiona vulnerabilitățile și dependențele.

Și, în cele din urmă, lumea riscă să devină mai puțin liberă, mai puțin prosperă, mai inegală și mai fragmentată. Diplomații voștri vor avea mult de lucru!

Democrația și respectarea drepturilor omului – modelul nostru politic – sunt contestate. Unii nu au nicio problemă în a exploata această dinamică. În domeniul digital (și nu numai), se dă o adevărată luptă a discursului public în acest sens.

Vedem toate aceste tendințe manifestându-se chiar în proximitatea noastră.

Începând cu Balcanii de Vest, unde trebuie să ne menținem angajamentul de a aduce această regiune în interiorul UE.

Gestionarea relațiilor cu Turcia, în întreaga lor complexitate, va fi o prioritate importantă în lunile următoare.

Libia reprezintă testul credibilității UE, chiar la ușa noastră. Am văzut situația absurdă a luptătorilor care purtau măști pentru a se proteja de COVID, în timp ce schimbau focuri de armă.

Germania a făcut o treabă excelentă în cadrul Procesului de la Berlin pentru Libia, arătând leadership dar, în același timp, gândind întru-n mod european, prin asocierea UE și a tuturor statelor membre în acest mecanism. Este un model despre cum politica externă europeană poate și ar trebui să fie construită.

Vom continua să acționăm pentru ajungerea la o încetare a focului, știind că acest lucru este dificil. Am lansat operațiunea Irini pentru a contribui la embargoul ONU privind armamentul – chiar dacă nu toată lumea a fost fericită cu această inițiativă – dar este nevoie ca toate statele să contribuie la acest efort.

Mai la sud, statele africane sunt extrem de vulnerabile la efectele pandemiei; Secretarul General al ONU, Guteress, ne avertiza în legătură cu acest lucru în urmă cu câteva zile. Este și mai adevărat pentru regiunea sub-sahariană, unde provocările includ atât schimbările climatice, cât și extremismul.

La est, este esențial să susținem Ucraina și să întărim legăturile cu toți partenerii estici.

Dar la fel de important este să avem o discuție sinceră despre cum să gestionăm relația cu o Rusie care se simte încurajată să conteste interesele de securitate comune ale Europei. Trebuie să avem un angajament selectiv față de Rusia, în chestiuni care sunt importante pentru noi. Asta nu înseamnă că nu trebuie să fim fermi. Avem nevoie de un echilibru inteligent între fermitate și sancțiuni în privința Rusiei, fiind atenți la angajamentele noastre în anumite domenii.

Ar trebui să ținem cont că , în problema energetică, dependența este de ambele părți, ceea ce nu cred că trebuie să vă amintesc vouă, în Germania. Avem nevoie să cumpărăm gaz dar și ei au nevoie să-l vândă. Deci, haideți să facem eforturi să găsim o mai bună înțelegere între noi, să vedem care este poziția fiecăruia și cum putem să creștem încrederea pentru a merge mai departe împreună.

China devine tot mai puternică, se afirmă din ce în ce mai mult iar această creștere este impresionantă și impune respect, dar generează și multe întrebări și temeri. După cum știți, este la modă să spui că suntem pe cale să asistăm la o capcană a lui Tucidide. Sperăm că nu!

Am mai spus-o: relațiile noastre trebuie să se bazeze pe încredere, transparență și reciprocitate. Nu este întotdeauna cazul astăzi. Avem o șansă doar dacă vom gestiona relația cu China manifestând o disciplină colectivă. Și sperăm că Summit-ul UE-China de la Leipzig, prevăzut pentru această toamnă, va fi important din această perspectivă. Și pentru acest lucru, ne bazăm pe voi.

Avem nevoie de o strategie mai robustă în privința Chinei, ceea ce necesită relații mai bune cu restul democrațiilor din Asia. De aceea trebuie să dezvoltăm relații mai strânse cu Japonia, Coreea de Sud etc.

Pentru a face față acestor provocări, trebuie să construim o veritabilă cultură strategică. Nu o avem încă și asta slăbește acțiunea noastră. Nevoia de a acționa ca o Echipă Europa sau ca ”Europa unită” este mai mare ca niciodată.

Numai că ambițiile noastre nu vor fi credibile decât dacă le susținem cu o acțiune de proprietate și responsabilitate comună în rândul statelor membre. Pare că există mai puțină încredere și teren comun între noi, tocmai când avem cea mai mare nevoie de ele.

Prea des ne dovedim incapabili să ajungem la un consens deoarece statele membre se agață de interesul lor național în loc să înțeleagă că există un interes comun mai larg. Lipsa unui compromis dăunează tuturor.

O reacție a UE – chiar și imperfectă în viziunea unor state membre – este deseori mai bună decât o tăcere asurzitoare.

Ca să fim eficienți, avem nevoie și de resurse.

Dacă vrem o politică externă a UE care să producă și rezultate, trebuie să investim cu toții în ea. Politic, dar și financiar.

Contăm pe faptul că Germania își va asuma pe deplin rolul de președinte al Consiliului UE pentru a genera rezultate ambițioase în privința redresării economice, a următorului buget european și a unei semnificative relansări a proiectului nostru comun.

Dragi prieteni,

Permiteți-mi să subliniez: este un moment crucial. Ne așteaptă o muncă grea în timpul acestei președinții.

Mesajul meu principal este: nu este momentul să gândim sau să acționăm la scară mică. Este momentul că investim într-o Europă ambițioasă.

Știți, acum 70 de ani, UE a fost un proiect pentru a rezolva problemele din interiorul Europei, în special pacea și reconcilierea. Am reușit acest lucru. Acum, el trebuie să abordeze lumea din afară, să securizeze ceea ce noi numim modelul european de civilizație. Cea mai bună combinație dintre libertate, prosperitate economică și coeziune socială.

Rolul Germaniei și angajamentul ei au fost piatra de hotar a integrării europene, deci contăm pe Germania să continue să își manifeste acest rol și sper să pot călători cât mai curând la Berlin, când Germania va prelua președinția.

Vă mulțumesc pentru atenție!”

Berlin, 25 mai 2020