Tableta de istorie – Scrisoarea Cancelarului german Helmut Kohl către Președintele Bush

La 28 noiembrie 1989, cu doar câteva zile înaintea Summit-ului istoric de la Malta, dintre George Bush și Mihail Gorbaciov, Cancelarul german Helmut Kohl adresează o scrisoare președintelui american. Acest document remarcabil sosește la Washington în același moment în care Kohl rostește alocuțiunea celor ”10 puncte” în fața Bundestag-ului, cu privire la viitoarea reunificare germană, spre surpriza totală a Casei Albe, a Kremlinului și chiar a partenerilor de coaliție ai cancelarului Kohl.

 

”Dragă George,

Îți mulțumesc pentru solicitarea pe care mi-ai adresat-o, în cursul convorbirii noastre telefonice, privind situația din Germania, în perspectiva întâlnirii pe care urmează să o ai cu Secretarul General Gorbaciov, în Malta.

Salut această solicitare. Este un semn important al prieteniei și parteneriatului germano-american. În același timp, aș dori să-ți mulțumesc pentru cuvintele amicale din cadrul alocuțiunii tale televizate, cu ocazia sărbătorii de Thanksgiving.

Ca să profit la maximum de oferta ta, îți cer să înțelegi că întâlnirea ta cu Secretarul General Gorbaciov va atinge, cel mai probabil, teme care privesc interesele Republicii Federale Germane și ale tuturor germanilor.

1. Filosofia de la Malta

Îți sunt recunoscător, George, pentru modul clar în care ai respins orice paralelă dintre Yalta și Malta. Precizez acest aspect nu ca german sau din perspectiva statutului de european. Poziția mea este aceea că procesul de reformă istoric la care asistăm astăzi în Europa Centrală și de Est nu doar că merge în direcția valorilor noastre occidentale – liberă auto-determinare, democrație, inițiativă privată – dar are loc prin acțiunea efectivă a oamenilor. Lech Walesa a subliniat într-un mod impresionant această idee, în discuțiile pe care le-a avut recent cu tine și cu membrii Congresului Statelor Unite.

De aceea, orice tentativă de a dirija aceste reforme de sus, de a le canaliza sau de a limita acțiunile oamenilor ar fi un eșec în a răspunde cerințelor acestei epoci istorice. Este, desigur, o apreciere care ne privește atât pe noi, cât și pe vecinii noștri europeni.

În acest sens, discuțiile din Malta ar trebui să nu aibă aparența unui Summit al status quo-ului.

2. Stabilitatea procesului de reformă

Chestiunea pe care anticipez că Secretarul General Gorbaciov o va aborda – evitându-se orice situație destabilizatoare și întârindu-se stabilitatea prin reforme – ar trebui gestionată din această perspectivă.

În atingerea acestor scopuri, aș dori să recomand un acord complet – la care subscriu. Același lucru este valabil și în privința asigurării că America salută aceste reforme – și nu ca un adversar care urmărește obținerea unui avantaj, ci mai degrabă ca un popor care oferă susținere.

De aceea, este important de stabilit, cu Secretarul general Gorbaciov, definiția ambelor concepte:

– contrar a ceea ce o parte din propaganda estică mai clamează încă, destabilizarea nu este o consecință a influenței occidentale sau a unei invazii a Vestului. Sursa ei este deșteptarea, după decenii de conflicte violente, opresive (de exemplu, conflictele etnice) sau de respingere a reformelor și reacția consecventă – sau fuga – oamenilor. Republica Democrată Germană și Republica Socialistă Cehoslovacă sunt doar ultimele exemple, iar soarta României reprezintă o mare îngrijorare.

– stabilitatea înseamnă o dezvoltare stabilă a reformelor care garantează auto-determinarea popoarelor – în termenii lui Gorbaciov, ”libertatea alegerii” – care permite cetățenilor o participare democratică în dezvoltarea politică a țării lor și le deschide acestora o perspectivă de viitor concretă în țara natală. Pe scurt: ca și în 1776, este vorba despre viață, libertate și căutarea fericirii!

– în cele din urmă, dar nu în ultimul rând, stabilitatea înseamnă un mediu de politică externă pozitiv, în mod special un progres dinamic în controlul armamentului și al dezarmării.

Dacă aceste definiții sunt corecte, atunci rezultatul va fi că cele mai importante decizii privind stabilitatea sau destabilizarea vor aparține țărilor din Europa Centrală și de Est. De cealaltă parte, datoria Occidentului trebuie să fie aceea a susținerii procesului de reformă în curs, din exterior. Condițiile și formele concrete ale acestei susțineri ar putea fi o temă principală de discuție în cadrul întâlnirii tale cu Secretarul Gorbaciov.

3. Situația din Uniunea Sovietică

În analiza noastră, vei întâlni un Secretar General Gorbaciov care vrea să își continue politicile într-un mod hotărât, consistent și dinamic, dar care se confruntă cu rezistență din interior și este dependent de sprijinul extern.

Tot pe baza informațiilor pe care le avem, situația economică din Uniunea Sovietică este mai rea decât atunci când Gorbaciov a preluat funcția. Situația dificilă a aprovizionării s-ar putea înrăutăți în această iarnă, datorită unei crize a energiei.

Analiștii noștri apreciază că poziția Secretarului General Gorbaciov este, pe moment, securizată, și acceptarea lui ca numărul unu – chiar și de către colegi care sunt critici față de direcția și ritmul perestroikăi – este neschimbată. De asemenea, nu există semnale că popularitatea lui în rândul oamenilor ar fi scăzut, urmare absenței unor rezultate concrete.

4. Dezarmare și controlul armamentului

În această privință, putem lucra, împreună cu Secretarul General Gorbaciov, în promovarea politicii externe. Agenda la care au lucrat Secretarul de Stat Baker și Ministrul afacerilor externe Șevarnadze, în Wyoming, depășește cu mult relațiile americano-sovietice.

Sper că întâlnirea ta cu Secretarul general Gorbaciov va da un impuls important negocierilor privind controlul armamentului, chiar dacă nu se va încheia niciun acord concret.

Aș saluta dacă obiectivele stabilite în Wyoming pentru negocierile pe marginea tratatului START ar fi întărite. Aceasta ar da speranța că un acord va putea fi găsit anul viitor sau că am putea fi foarte aproape de acest moment, într-un domeniu care are o semnificație deosebită și pentru noi, europenii.

Un interes deosebit al Republicii Federale Germania îl reprezintă obținerea unor rezultate rapide și substanțiale în ceea ce privește Conferința de la Viena asupra armelor convenționale în Europa – aici, sunt pe aceeași linie cu partenerii noștri NATO, în special cu voi. Această chestiune privește o problemă-cheie a securității europene. Dată fiind prezența militară sovietică puternică în țările din Europa Centrală și de Est, dinamica evenimentelor din cadrul Pactului de la Varșovia face ca aceste negocieri să fie și mai importante. Consider că este extrem de important ca progresul din cadrul negocierilor cu privire la Conferința de la Viena să țină pasul cu schimbările politice din această parte a Europei.

Aș aprecia dacă i-ai putea spune Secretarului General Gorbaciov despre hotărârea Summit-ului NATO din mai, de a stabili un calendar pentru primele rezultate în Viena. Cred că Uniunea Sovietică se străduiește și ea să atingă acest obiectiv. Ar trebui subliniat acest interes care a fost exprimat în propunerea SG Gorbaciov de a se organiza o reuniune a șefilor de state în a doua jumătate a lui 1990, pentru semnarea unui acord privind armele convenționale.

Salutăm acordurile privind armele chimice încheiat între SUA și Uniunea Sovietică deoarece ne dau speranța că, în curând, s-ar putea ajunge, în Geneva, la o interzicere globală, comprehensivă și efectiv verificabilă a armelor chimice.

Aș aprecia dacă l-ai putea asigura din nou pe Secretarul General Gorbaciov de angajamentul tău față de această chestiune și, astfel, să determinăm o mai mare implicare din partea lui.

În ceea ce privește planul general de control al armamentului și dezarmării, am adoptat, la Summit-ul NATO, o poziție clară referitoare la descurajarea nucleară și sistemele nucleare cu rază scurtă de acțiune. Avem o perspectivă a negocierilor extrem de bine definită în acest domeniu. Secretarului General Gorbaciov ar trebui să i se reamintească constant că demontarea unilaterală a superiorității sale militare în Est ar putea face ca negocierilor ulterioare să fie mai puțin dificile.

Vreau să fiu clar asupra acestui punct: am ascultat cu bucurie și satisfacție reînnoirea asigurării, în cadrul alocuțiunii tale televizate, că vei permite staționarea forțelor americane în Europa atâta timp cât va fi nevoie de ele și cât vor fi dorite de prietenii voștri europeni. Te asigur: ca și până acum, considerăm prezența forțelor voastre ca fiind vitală pentru securitatea europeană.

5. Dezvoltări în alte state din cadrul Pactului de la Varșovia

În ceea ce privește procesul de reformă din Polonia, Ungaria, Bulgaria, Republica Socialistă Cehoslovacia, și nu în cele din urmă Republica Democrată Germania, trebuie să mulțumim politicilor Secretarului General Gorbaciov. Perestroika promovată de el a facilitat sau a accelerat aceste reforme. Ea a împins guverne care nu doreau să implementeze reforme către a se deschide și a accepta dorințele oamenilor; iar el a acceptat dezvoltări care, în unele cazuri, au depășit cu mult propriile standarde ale Uniunii Sovietice.

Secretarul General Gorbaciov a declarat, mai mult sau mai puțin, ”moartă” doctrina Brejnev și a confirmat dreptul fiecărui stat și popor la ”libertatea de a alege” în privința sistemului politic și social (printre altele, cu ocazia declarației comune pe care am semnat-o împreună în iunie, precum și în cel mai recent comunicat al miniștrilor de externe ai Pactului de la Varșovia).

Acest lucru va depinde de angajamentul Secretarului General Gorbaciov de a-și respecta promisiunile și, în special, de a sublinia că interdicția privind amestecul în treburile interne este valabilă pentru toată lumea, și pentru Uniunea Sovietică, mai ales acolo unde sunt staționate trupele ei.

Cu privire la situația din Polonia și Ungaria, vizita mea la Varșovia și o discuție de ultim moment cu Németh, m-au convins că, o dată cu venirea iernii, ambele țări se confruntă cu dificultăți considerabile în asigurarea celor necesare pentru popoarele lor, datorită reducerii aprovizionărilor cu energie dinspre Uniunea Sovietică și a crizei lichidităților. În ambele țări, nu sunt excluse ”revolte sociale”, mai ales că anumite cercuri politice ”ortodoxe” ar putea avea un interes în acest sens.

În fața acestei situații critice, trebuie să subliniez că ajutorul occidental este mult prea lent. Mai precis, nici Fondul Monetar Internațional, nici discuțiile de la Clubul de la Paris (în cazul Poloniei) nu s-au terminat, nici Fondul de Stabilitate de 1 miliard de dolari – pe care l-ai sugerat la începutul lui octombrie – nu a fost constituit. Cu excepția Statelor Unite ale Americii și a Republicii Federale a Germaniei, nicio altă țară occidentală nu s-a angajat cu contribuții.

Voi folosi reuniunea din 4 decembrie a alianței noastre pentru a insista asupra adoptării rapide a unei rezoluții, din partea instituțiilor financiare internaționale, și voi pleda pentru mai multe contribuții la fondul de stabilizare.

6. Situația din Republica Democrată Germană

Ceea ce am spus despre importanța respectării ”libertății de alegere” este, în mod special, relevant pentru RDG.

Pe baza informațiilor noastre și după convorbirile cu șeful Cancelariei Federale în Berlinul de Est, ministrul Seiters, am ajuns la concluzia că situația leadership-ului nu mai este stabilă și că oamenii sunt neliniștiți.

În ciuda deschiderii graniței și a Zidului, în ciuda schimbărilor de leadership și a perspectivei reformelor, demonstrațiile de masă continuă iar Germanii pleacă în număr mare din RDG către Republica Federală Germană.

Apropiatul congres al partidului, la mijlocul lui decembrie, va răspunde la două întrebări:

– este Partidul Comunist pregătit să renunțe la monopolul puterii și să schimbe, în acest sens, Constituția?

– este Partidul Comunist pregătit să permită alegeri libere în viitorul apropiat, să permită apariția unor partide noi și ne-socialiste și a sindicatelor, și să inițieze urgent reforme economice?

Răspunsurile afirmative la aceste întrebări depind dacă oferta Republicii Federale Germane poate ajuta RDG, luând în considerare noile dimensiuni financiare.

Dacă Secretarul General Gorbaciov va califica această poziție a Republicii Federale Germania drept interferență, ți-aș rămâne îndatorat dacă i-ai putea explica clar că, atât pentru SUA, cât și pentru Occident, o conducere decredibilizată și o situație intolerabilă nu pot genera stabilitate; trebuie să fie vorba despre un proces politic, economic și social mult mai amplu, care să respecte dorințele populației și care să fie susținut din exterior.

7. Reunificarea Germaniei

În numele germanilor, doresc să îți mulțumesc pentru declarația clară prin care SUA salută reunificarea germană și afirmă că această chestiune va fi decisă de germani, sau, mai degrabă de cele două state.

Secretarul General Gorbaciov se poate referi la această problemă în sensul că trebuie să continuăm să respectăm realitatea de după cel de-al Doilea Război Mondial și că reformele nu vor merge atât de departe încât să schimbe granițele dintre Est și Vest, restabilind unitatea germană în vreo formă anume.

Îți cer în mod explicit – și în sensul a ceea ce am arătat anterior – să nu fii de acord cu niciun angajament care ar putea fi prezentat ca limitând politica ”de a acționa în favoarea păcii în Europa, prin care poporul german să-și redobândească propria autodeterminare a unității sale”.

Acest obiectiv a fost reînnoit de șefii de stat ai NATO în declarația din 30 mai 1989 și am arătat deja acest lucru și Uniunii Sovietice, în 1970, la încheierea Tratatului de la Moscova.

Esența acestei chestiuni este și rămâne libera auto-determinare a germanilor din RDG. Evenimentele din vara trecută au dovedit că ei nu simt sau gândesc ca fiind membrii unei națiuni distincte. De la deschiderea Zidului și a frontierei, mai mult de jumătate din cetățenii RDG – astăzi mai mult de 9 milioane d oameni! – au vizitat Republica Federală Germania și au fost întâmpinați cu căldură și solidaritate. Cu ocazia demonstrațiilor populare din RDG, chemările la libertate, la alegeri libere și la sindicate libere s-au înmulțit, însoțite de chemarea la unitate. Ele vor deveni din ce în ce mai numeroase dacă reformele promise vor eșua.

În mod firesc, este în interesul comun al Vestului, al Estului și al tuturor germanilor să nu apară o ”situație haotică”, așa cum se temea Secretarul General Gorbaciov în mesajul său către tine, la 10 noiembrie a.c.

Germanii din RDG au demonstrat cu adevărat o precauție considerabilă, rațiune și inteligență în timpul represiunii desfășurate la începutul lui octombrie. Guvernul german nu a folosit în niciun fel situația actuală din RDG pentru a-și atinge unilateral scopurile. Dimpotrivă, am întărit loialitatea noastră indestructibilă față de Alianță și cooperarea noastră activă în domeniul integrării europene. Acest lucru a fost recunoscut de tine și de prietenii noștri europeni și aliați, lucru pentru care îți mulțumesc.

Chiar și Secretarul General Gorbaciov, într-o convorbire telefonică pe care a avut-o cu mine, a apreciat atitudinea guvernului german care a manifestat o atitudine rezervată înțeleaptă. Sper foarte mult că nu ți-a spus altceva. L-am asigurat că guvernul german va respecta ferm Tratatul de la Moscova și obligațiile CSCE, în care auto-determinarea trebuie să aparțină tuturor.

Armonizarea unei perspective pe termen lung este în acord cu interesele de securitate legitime ale tuturor europenilor și cu interesele îndreptățite ale poporului german al RDG.

Am făcut un sumar în zece puncte, în fața Parlamentului german, cu privire la ceea ce guvernul intenționează să întreprindă în atingerea acestui obiectiv:

1. ajutor imediat și concret pentru poporul RDG, în domeniul umanitar și medical, și finanțarea noii sale libertăți de a călători;
2. întărirea cooperării cu RDG în toate domeniile în care ar putea beneficia oamenii: economie, știință și tehnologie, cultură, mediu, comunicații;
3. o extindere a ajutorului și cooperării în noi domenii dacă vor avea loc schimbări fundamentale ale sistemului politic și economic;
4. aplicarea conceptului președintelui Modrow cu privire la asocierea contractuală: dezvoltarea de instituții comune, cum ar fi societățile comerciale, traficul, protecția mediului, tehnologia, sănătatea, cultura. Incorporarea completă a Berlinului;
5. de îndată ce cealaltă parte se dovedește un partener democratic și legitim, dezvoltarea unor structuri confederate între cele două state;
6. incorporarea viitoarei structuri a Germaniei în procesul pan-european, pentru care Occidentul a pregătit calea prin conceptul său de ordine europeană a păcii durabile și juste. Așa cum am arătat și Uniunii Sovietice, componentele acestei structuri sunt: respectarea nelimitată a integrității și securității fiecărui stat, dreptul fiecărui stat de a-și alege liber sistemul politic și economic, respectarea principiilor și normelor dreptului internațional, în special în ceea ce privește auto-determinarea popoarelor, și – nu mai puțin important – respectarea drepturilor omului;
7. deschidere și flexibilitate din partea Comunității Europene cu privire la toate reformele din Europa Centrală, de Est și de Sud-Est, inclusiv a RDG: încheierea rapidă a unor acorduri de comerț și cooperare; pe termen lung, dezvoltarea de asociații care să acorde asistență în vederea eliminării diferențelor economice și sociale de-a lungul continentului;
8. un progres semnificativ în cadrul procesului CSCE, în formatele viitoare;
9. măsuri pe termen lung și rapide în domeniul controlului armamentului (vezi secțiunea 4 de mai sus);
10. dezvoltări solide în perspectiva situației în care poporul german, prin auto-determinare, își va redobândi unitatea, în care interesele tuturor părților implicate sunt luate în considerare iar coexistența pașnică în Europa este garantată.

Dragă George,

Ți-aș fi recunoscător dacă, atunci când te vei întâlni cu Gorbaciov, ai susține politicile rezumate în aceste zece puncte și i-ai explica clar că este în interesul țării sale să nu rămână prizonierul unor tabuuri care pot fi depășite și să privească spre viitor. pentru asta, îți mulțumesc anticipat.

Cu salutări prietenești, al tău,

Helmut Kohl”

28 noiembrie 1989

 

Textul original: https://assets.documentcloud.org/documents/2755710/Document-10.pdf